Search
Marti 26 Septembrie 2017
  • :
  • :

Brexit- lacrimi, oportunitati si incertitudini

Consecinţe şi implicaţii pentru societăţile româneşti din perspectiva proprietăţii industriale

Raluca Vasilescu

Raluca Vasilescu

Autor: Raluca Vasilescu, Preşedinte CNCPIR

Pe 23 Iunie 2016 în urma referendumului din Marea Britanie, o majoritate anemică a votat în favoarea ieşirii ţării din Uniunea Europeană.

Prezentul articol îşi propune o trecere în revistă a principalelor implicaţii pentru societăţile româneşti ale ieşirii Marii Britanii în ceea ce priveşte proprietatea industrială: mărci, brevete, desene, certificate suplimentare de protecţie, la data la care este scris (1 iulie 2016).

Pe termen scurt- printre lacrimi şi multe incertitudini

Marea Britanie nu a ieşit efectiv din Uniunea Europeană ca urmare a referendumului. Ieşirea presupune îndeplinirea unui număr semnificativ de proceduri legale guvernate de articolul 50 din Tratatul UE, a căror durată în principiu este de doi ani, cu posibilitatea unei prelungiri.

La data acestui articol, este neclar atât calendarul de negociere între EU 27 şi Marea Britanie precum şi obiectul negocierii, respectiv dacă se negociază întâi  ieşirea ţării şi apoi bazele noii colaborări politice şi economice sau se negociază în paralel.

Un alt motiv serios de incertitudine îl reprezintă cui va da prioritate va da Marea Britanie în stabilirea noilor sale relaţii comerciale: foştilor colegi din UE, sau terţelor ţări? Impactul acestei priorităţi este semnificativ pentru UE în ansamblu pentru că Marea Britanie este a cincea economie a lumii.

În prezent, valoarea totală a capitalului subscris de societăţile româneşti cu capital britanic ar situa această ţară pe locul 10[1], drept urmare impactul direct în economia românească nu este semnificativ.

Aceeaşi decizie privind viitorii parteneri de afaceri privilegiaţi va influenţa şi activitatea societăţilor româneşti care exportă în Marea Britanie, inclusiv eforturile lor de a proteja proprietatea industrială.

Aşadar este de aşteptat ca incertitudinea să dureze mai mulţi ani, timp în care Marea Britanie rămâne ţară a UE, cu toate consecinţele care decurg.

  1. Brevetul European

Brexit nu are impact direct asupra Brevetelor Europene, întrucât acestea sunt guvernate de Convenţia de Brevet European, care în prezent reuneşte 38 de state şi care nu are legătură cu Tratatul Uniunii Europene, ţări precum Turcia sau Elveţia fiind membre ale acestei Convenţii fără să fie membre ale UE.

Un Brevet European se obţine printr-o procedură centralizată în faţa Oficiului European de Brevete (OEB) cu sediul la Munchen (Germania), iar după acordare, titularul brevetului îndeplineşte formalităţile de validare şi menţinere în vigoare în ţările de interes din cele 38.

România este membră cu drept deplin din anul 2003, în prezent pe teritoriul României fiind în vigoare mii de brevete europene a căror procedură de validare a fost îndeplinită în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).

Din nefericire, numărul cererilor de brevet european având ca solicitanţi persoane fizice sau juridice din România este în continuare foarte scăzut. Astfel, în anul 2015 numărul de cereri de brevet european având solicitanți din România  a fost de numai 33, față de 33 în Bulgaria, 99  în Ungaria, 568  în Polonia[2].

  1. Brevetul Unitar  

Brevetul unitar este guvernat de un set de acte normative care constă în două Regulamente ale Uniunii Europene  şi anume un Regulament privind brevetul unitar, un Regulament privind regimul traducerilor precum şi  Acordul privind Curtea unică în materie de brevete (Acordul CUB) care priveşte instanţele de judecată competente să soluţioneze litigiile brevetului unitar, semnat de toate ţările UE cu excepția Spaniei, Poloniei și Croației.

Spre deosebire de actualul brevet european — care după acordare trebuie validat şi publicat în fiecare țară de interes pentru titular, brevetul unitar ar urma să fie valabil fără publicare oficială în limbile celor 25 țări participante.

Pachetul brevetului unitar ar fi urmat să intre în vigoare în momentul în care Acordul CUB este ratificat de un număr de 13 state din cele 25 care l-au semnat, intre cele 13 trebuind sa se afle Germania, Franţa şi Marea Britanie.

Până la data acestui articol, numai unsprezece ţări au ratificat Acordul CUB: Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Suedia şi Finlanda.

Ieşirea din Uniunea Europeană a Marii Britanii va amâna – să speram sine die– intrarea în vigoare a pachetului brevetului unitar.

Amânarea intrării în vigoare a pachetului brevetului unitar reprezintă, pentru societăţile româneşti cea mai fericită consecinţă directă şi sigură a Brexitului, deoarece nu  va mai plana sabia lui Damocles deasupra capului societăţilor româneşti, respectiv posibilitatea reală ca un titular de brevet unitar să le cheme la judecată în faţa curţii de brevet unitar de la Paris, Munchen sau Londra. În sistemul actual, litigiile referitoare la brevetele valabile pe teritoriul României (atât încalcare cât şi validitate) se soluţionează numai în faţa instanţelor din România.

  1. Marca Uniunii Europene şi Desenul Uniunii Europene

Actualmente, marca Uniunii Europene (fost marca comunitară) acoperă întreg teritoriul Uniunii Europene, fiind obţinută printr-o procedură unică în faţa Oficiului Mărcii Europene (EUIPO, fost OHIM) cu sediul la Alicante. În mod similar desenul Uniunii Europene.

Odată cu ieşirea Marii Britanii din UE, marca UE nu va mai acoperi şi teritoriul Marii Britanii. În consecinţă, societăţile româneşti cu interese comerciale în Marea Britanie vor trebui să depună la Oficiul Britanic printr-un mandatar local, cererile de marcă şi respectiv desen.

Cât priveşte mărcile UE înregistrate până în prezent cât şi în perioada de tranziţie până la ieşirea efectivă a Marii Britanii din UE, statutul acestora pe teritoriul Marii Britanii va fi clarificat în cursul negocierilor care se vor purta între cei 27 rămaşi şi Marea Britanie.

  1. Cererile de mărci, brevete şi desene depuse la OSIM

Brexit-ul nu are impact asupra  cererilor de mărci, desene şi brevete depuse direct la OSIM.

  1. Certificatele Suplimentare de Protectie

Certificatul Suplimentar de Protecţie reprezintă o extindere a valabilităţii unor brevete din domeniul farmaciei sau al protecţiei plantelor, cu rolul de a compensa anii în care titularul nu a fost în măsură să îşi fructifice drepturile din pricina procedurilor lungi de punere pe piaţă a produselor. Această extindere este reglementată prin două Regulamente ale UE, unul în domeniul farmaceutic şi unul în domeniul protecţiei plantelor, şi nu poate fi mai mare de cinci ani, solicitările fiind depuse la oficiul fiecărei ţări de interes din UE.

Unul dintre documentele de bază în dosarul prin care se solicită acordarea protecţiei este autorizaţia de punere pe piaţă a medicamentului, care în prezent poate fi depusă atât dintr-un stat al UE, cât şi de la Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).

Ieşirea Marii Britanii afectează certificatele de protecţie suplimentară solicitate în România pentru cazurile în care, ulterior ieşirii, titularul brevetului şi producător de medicamente are autorizaţia de punere pe piaţa din Marea Britanie- chestiune care se va negocia în cadrul procedurilor de ieşire.

  1. Concluzii

Cu excepţia notabilă şi fericită a amânării intrării în vigoare a pachetului brevetului unitar, Brexit-ul nu are pe termen scurt impact major asupra protecţiei proprietăţii industriale pe teritoriul României.

Românii care au interese în Marea Britanie vor trebui să îşi înregistreze la nivel naţional mărcile şi desenele înainte de data efectivă a separării. Până atunci….business as usual.

[1] Articol Agerpres (Mariana Nica, 24 Iunie 2016), citand surse din ONRC

[2] Sursa: Website-ul Oficiului European de Brevete




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *