CNIPMMR dezaprobă proiectul de modificare a Legii privind Camerele de Comerț din România

Consiliul Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) își exprimă poziția de dezaprobare fermă a următoarelor prevederi din proiectul de modificare a Legii nr. 355/2007 privind Camerele de Comerț din România, înregistrat cu nr. B230/08.05.2013, care instituie obligativități pentru toate societățile comerciale sub sancțiunea amenzii contravenționale de până la 10.000 lei:

1.   Instituirea obligativității înregistrării duble a tuturor întreprinzătorilor la Registrul Comerțului și la Camera de Comerț, în Catalogul firmelor pe domenii specializate în termen de 48 de ore de la înregistrare în Registrul Comerțului, cu actualizare anuală

Prevedere din proiect: Modificarea lit m¹), a articolului 4 astfel: „m¹) întocmesc o evidență proprie a societăților și a emblemelor comerciale, sub denumirea de Catalogul firmelor pe domeni specializate; înscrierea în acesta se face după obiectul de activitate efectiv desfășurat, în termen de 48 de ore de la înregistrare în Registrul Comețului și se actualizează anual în baza procedurii proprii. Atestatul de înscriere și actualizarea anuală conferă comercianților dreptul de a funcționa legal”.

Efectele negative semnificative asupra mediului de afaceri:

 Se introduce obligativitatea societăților de a se înscrie dublu, în Catalogul firmelor, această înscriere devenind o condiție obligatorie pentru funcționarea legală a societăților comerciale;

• Înregistrarea în Registrul Comerțului și obținerea certificatului ONRC nu mai sunt suficiente pentru funcționarea unei societăți comerciale, efortul întreprinzătorilor fiind dublat – atât din punct de vedere al birocrației, cât și din punct de vedere al cheltuielilor de înregistrare;
• Reglementarea obligativității înscrierii societăților comerciale în Catalogul Firmelor ținut de o asociație (camerele de comerț fiind organizații asociative neguvernamentale) este neconstituțională, încălcând principiul liberei asocieri, statuat de dispozițiile art. 9 și art. 40 din Constituția României: potrivit art. 40 alin. (1) din Constituția României, „Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere”, membrii structurilor asociative având dreptul constituțional de a stabili prin statutul organizației lor modul de organizare și funcționare al acesteia (art. 9: „Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, în condițiile legii”);
• Obligativitatea înscrierii societăților comerciale în Catalogul Firmelor ținut de o asociație este în afara practicilor europene și încalcă prevederile și recomandările europene privind aplicarea principiului interzicerii înregistrării și solicitării de informații duble de la întreprinzatori;
• Evidențele ținute de Registrul Comerțului sunt obiective și complete, asigurând pe deplin transpunerea aquis-ului UE, nejustificându-se dublarea eforturilor întreprinzatorilor și aservirea acestora intereselor discutabile ale unei asociații, care ar trebui să fie un sprijin pentru societățile comerciale și nu să le crească sarcinile administrative și cheltuielile de înregistrare și funcționare;
• Astfel cum se evidențiază și în Punctul de vedere al Guvernului României nr. 230/17.06.2013: „Această normă instituie, în fapt, o nouă înregistrare a societăților în raport cu cea deja impusă de lege, operată în Registrul Comerțului, care, în plus, trebuie actualizată anual. Această dublă înregistrare, asupra validității căreia se revine anual, este susceptibilă de a contraveni necesității simplificării sarcinilor administrative pentru înființarea unei afaceri. În fapt, întrucât societatea nu poate funcționa înaintea acestei noi înregistrări, durata de înființare a unei firme crește cu minimum două zile, or această perioadă constituie criteriu de măsurare a atractivității față de investitori a unei piețe naționale. Tocmai de aceea, în strategiile de dezvoltare elaborate la nivelul Uniunii Europene se promovează reducerea sarcinilor și costurilor legate de operarea unei afaceri”.

2.   Instituirea obligativității avizării de către sistemul cameral a solicitărilor comercianților de înregistrare a mărcilor de fabrică și comerț la OSIM

Prevederi din proiect: „Introducerea unei noi lit. g¹ la alin. 2 art. 28, care prevede că: „avizează solicitările comercianților de înregistrare a mărcilor de fabrică și comerț la OSIM. OSIM nu va da curs solicitării de înregistrare fără acest aviz”.

Efectele negative semnificative asupra mediului de afaceri:

• Se introduce obligativitatea societăților de a obține un aviz discreționar, fără criterii obiective și fără termen de răspuns, pentru înregistrarea mărcilor de fabrică și comerț la OSIM, ceea ce va crește birocrația în domeniu, va crește costurile întreprinzătorilor cu noi taxe de avizare, va bloca sau întârzia înregistrarea mărcilor, cu efecte negative semnificative asupra mediului de afaceri;
• În fapt, completarea legislativă vizează instituirea unui regim preferențial și exclusiv a Camerei de Comerț, care este ONG pentru avizarea înregistrării mărcilor la OSIM (se utilizează noțiunea de mărci de fabrică și comerț care nu există în legislație), ca și condiție prealabilă obținerii certificatului de marcă, activitatea unei instituții publice fiind condiționată de avizul unui ONG, obținut contra cost;
• Reglementarea propusă încalcă legislația specială privind înregistrarea mărcilor, aquis-ul european în domeniu și practicile din toate statele membre.

3.   Instituirea obligativității avizării de sistemul cameral a oricărui eveniment pentru mediul de afaceri și a oricărei participări a unei societăți comerciale la evenimente

Prevederi din proiect:

•                   Instituirea unui monopol prin introducerea unei noi lit. l¹ la art. 4, care prevede: Camerele județene vor avea ca atribuție principală „avizarea organizării de către  orice persoană fizică sau juridică de târguri și expoziții, precum și orice gen de acest tip de activității din aria lor teritorială”;
•                   Introducerea unei noi lit. m² la art. 4, care prevede că: „avizează organizarea de către orice persoană fizică sau juridică de evenimente privind clasamentele de firme sau investitorii”;
•                   Modificarea lit a) art. 28 alin (2), care va avea următorul cuprins: Camera Națională îndeplinește următoarele atribuții principale: “a) întocmește o evidență proprie a societăților și a emblemelor comerciale, în Catalogul național al firmelor. Evidența se alcătuiește pe baza informațiilor și documentelor transmise de către  camerele județene în termen de 48 de ore de la emiterea atestatului de înscriere sau actualizare acestuia”;
•                   Introducerea unei noi lit. c¹ la alin. 2 art. 28, care prevede că: „avizează organizarea de târguri naționale și internaționale ale României, precum și participarea României la târguri și expoziții în străinătate sub pavilion național”;
•                   Modificarea lit j) art. 28 alin (2), care va avea următorul cuprins: „j) organizează “Topul național al firmelor din România”, alte topuri de anvergură națională și avizează organizarea oricărui eveniment similar la nivel național și internațional”.

Efectele negative semnificative asupra mediului de afaceri:

• Practic prin aceste dispoziții se recunoaște un monopol unui ONG, acordându-i-se autoritatea de instituție publică, cu încălcarea dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) din Constituția României, care stabilește că economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență și că statul trebuie să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.
• Astfel cum se evidențiază și în Punctul de vedere al Guvernului României nr. 230/17.06.2013: „Această soluție este însă susceptibilă de încălcarea prevederilor art. 45 din Constituție, care garantează libertatea economică (Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate)”, „instituirea unui drept de a aviza orice demers similar ridică probleme din perspectiva competitivității și avantajelor concurențiale, creându-se premisele unui monopol pe acest tip de serviciu”;
• Se instituie bariere birocratice majore pentru mediul de afaceri;
• Se afectează grav sistemul concurențial;
• Se asigură cadrul pentru instituirea de taxe parafiscale importante pentru întreprinzători, în favoarea unei organizații private.