Autor: Alexandru Câmpean – Senior Associate WOLF THEISS
Alexandru Campean
Protecția datelor personale ale angajaților a devenit în ultimii ani un subiect constant în dezbaterile Consiliului European, dar și subiectul unor cazuri arbitrate la CEDO. Extinderea mijloacelor de supraveghere pentru angajați implică o serie de reguli și limite la care companiile de stat sau private de pe teritoriul UE trebuie să se adapteze în totalitate.
Experții Wolf Theiss au marcat Ziua Europeană a Protecției Datelor printr-o intervenție susținută de avocatul Alexandru Campean, la Parlamentul României, în cadrul unui eveniment organizat de Autoritatea Națională de Supravegere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
”Având în vedere definiția legală a prelucrării datelor, monitorizarea angajaților de către angajatori va fi repartizată în sfera legislației protecției datelor cu caracter personal. În consecință, limitele monitorizării sunt stabilite, în principal de actele normative din acest domeniu. Ca regulă generală, angajatorul care intenționează să își monitorizeze angajații va trebui să notifice acest fapt către Autoritatea Națioanală de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Totodată și pentru a evita orice potențiale dispute ulterioare, angajatorul ar trebui să își informeze angajații cu privire la monitorizare și la colectarea datelor lor personale iar consimțământul expres al acestora trebuie obținut. Există și excepții de la obligativitatea obținerii consimțământului angajatului pentru monitorizare, de exemplu atunci când angajatorul justifică monitorizarea ca necesară pentru realizarea unui interes legitim cum ar fi împiedicarea unor acte de natură ilegală savarșite de către angajat.”, a declarat Alexandru Câmpean, Senior Associate la Wolf Theiss București.
În cazul în care datele personale ale angajaților sunt stocate în afara Uniunii Europene, societățile ar trebui să se asigure de existența unui temei legal pentru autorizarea transferului datelor precum şi de existența unor măsuri de securitate adecvate. Pentru folosirea internetului la locul de muncă, companiile ar trebui să beneficieze de o reglementare internă orientată spre informarea angajaţilor asupra cazurilor in care internetul poate sau nu poate fi folosit in interes personal şi menţinerea unui echilibru între interesele angajatorului și ale angajaţilor.
În statele membre ale Uniunii Europene, activitatea de protecţie a datelor cu caracter personal revine unor autorităţi sau instituţii naționale special create pentru îndeplinirea unor astfel de competenţe. În România, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal este cea la care angajații pot face sesizări în cazul în care s-au comis abuzuri privind transferul de date personale.
”Evoluția tehnologică este continuă, iar locul de muncă devine de cele mai multe ori spațiul fizic și virtual în care o persoană petrece cel mai mult timp. Din această cauză, companiile, care nu au un regulament intern clar privind folosirea interetului, a computerelor și a telefoanelor la locul de muncă, precum și privind prelucrarea datelor personale ale angajaților, riscă să fie acţionate în instanţă în cazul în care aceștia simt că li s-a încălcat dreptul fundamental la intimitate. În acest sens, este nevoie de o informare mai mare a angajatorilor dar și a angajaților”, mai spune avocatul Alexandru Câmpean, Senior Associate în cadrul firmei de avocatură Wolf Theiss București.
