Interviu cu jud. Cristina Petrovici, președinte, Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București
Din primăvara anului 2021, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București s-a repoziționat și a dovedit că știe să se revigoreze în mandatul noului său președinte, domnul Iuliu Stocklosa și al echipei de conducere. Cât de mult a contat acest lucru atunci când v-ați alăturat în calitate de președinte al Curții de Arbitraj Comercial București, când ați acceptat să faceți parte din noua structură de coordonare a CCIB?
Vreau să vă mărturisesc, înainte de toate, că am fost profund impresionată de propunerea și încrederea pe care președintele CCIB, domnul Iuliu Stocklosa, mi-a acordat-o. Noua conducere a CCIB este aceea care m-a influențat în dorința de a începe ceva nou și de a revigora o instituție atât de utilă într-o perioadă în care totul se desfășoară într-un ritm amețitor.
Acesta a fost factorul decisiv în acceptarea mandatului de președinte. În acest context, consider că numai o colaborare strânsă cu oameni cu inițiativă și curaj poate face ca planurile și ideile să devină realitate. În decurs de aproximativ un an și jumătate, împreună cu președintele CCIB și noua structură de conducere a Curții, am revigorat și relansat imaginea Curții de Arbitraj. Împreună am demarat un amplu proces de reorganizare a Curții de Arbitraj, având drept scop crearea unui cadru instituțional mult mai adaptat cerințelor mediului de afaceri și principiilor care guvernează arbitrajul, respectiv celeritatea, confidențialitatea și profesionalismul.
Aveți o vastă experiență juridică în domeniu, în relația cu lumea de business, ca fost judecător la Curtea de Apel București, Secțiile a VIII-a și a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal și bun specialist în Drept Comercial. Cum vedeți posibilă valorificarea cunoștințelor și expertizei de care dispuneți în poziția pe care o dețineți?
Am încercat să valorific această experiență la care vă referiți, într-un mod benefic pentru Curtea de Arbitraj București.
În primul rând, a fost modificată denumirea Curții, prin eliminarea termenului comercial din titulatură, în concordanță cu noile reglementări ale actualului Cod Civil.
În al doilea rând, au fost actualizate Regulamentul privind organizarea şi funcționarea Curții de Arbitraj București de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului București și Normele privind taxele și cheltuielile arbitrale, acestea fiind aprobate de Colegiul CCIB în ședința din 28 martie 2022.
Au fost elaborate noi Reguli de procedură arbitrală, în scopul corelării cu legislația la zi, cu noile tendințe de dezvoltare în domeniul comunicării la distanță prin mijloace electronice și în acord cu normele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera Națională. Regulile elaborate au fost postate pe site-ul CCIB sub formă de proiect și dezbătute în Plenul Curții, tocmai pentru a da dovadă de transparență, obiectivitate și de a beneficia și de expertiza distinșilor arbitri care făceau deja parte din lista arbitrilor acestei Curți.
În scopul eficientizării activității Curții au fost verificate și reactualizate dosarele arbitrilor, s-a elaborat un chestionar destinat cunoașterii activității acestora, un Statut al arbitrilor și o listă de supraarbitri. Chiar acum câteva luni a fost elaborat un Regulament de funcționare a Secretariatului Curții de Arbitraj, cuprinzând norme de organizare a serviciilor auxiliare. Paralel, s-a început și un proces de promovare a activității de arbitraj și a Curții, menit să atragă o creștere semnificativă a dosarelor, cum ar fi afișarea în incinta instanțelor de judecată a unor panouri informative privind existența Curții și a avantajelor procedurii arbitrale, participarea la diverse întruniri ale membrilor Camerei etc.
Curtea de Arbitraj Comercial București, renăscută în ianuarie 2018, este o instituţie permanentă de arbitraj, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, care funcționează în conformitate cu Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu Statutul CCIB, precum şi în conformitate cu Regulamentul propriu de organizare şi funcţionare. Care sunt scopurile sale, în ce parametri funcționați?
Scopurile CAB sunt clar stabilite în noul Regulament de organizare și funcționare, accesibil pe site-ul CCIB. Principala atribuție a Curții constă în organizarea, administrarea și soluționarea unor litigii, prin arbitraj instituționalizat, dacă părțile au încheiat în acest sens o convenție arbitrală.
Pentru a face cunoscute avantajele arbitrajului am prezentat ori de câte ori am avut ocazia, în mediile de afaceri și în mass-media, aceste avantaje. Au fost elaborate modele de convenții arbitrale care sunt accesibile pe site-ul CCIB și au fost difuzate și în cercurile economice.
De asemenea, am organizat o amplă campanie de promovare a imaginii Curții de Arbitraj București în mediul de afaceri și am inițiat diverse întâlniri și discuții cu membri ai CCIB și nu numai, pentru că, practic, orice societate poate insera în contractele pe care le încheie cu partenerii de afaceri o clauză prin care să hotărască ca litigiile izvorâte din acele contracte să fie supuse procedurii de soluționare a litigiului în fața Curții de Arbitraj București.
Când și în ce condiții de pot adresa membrii CCIB Camerei de Arbitraj Comercial București? Cum funcționează relația cu societățile comerciale și ce obligații au acestea atunci când vi se adresează?
Membrii CCIB se pot bucura de expertiza și profesionalismului unui corp de arbitri de excepție. În orice problemă economică sau juridică, Curtea de Arbitraj este deschisă să ofere răspunsuri prompte și profesionale. În discuțiile avute cu reprezentanții mediului de afaceri, am propus și indicat includerea în contractele pe care acestea le încheie a unor clauze de alegere a competenței în favoarea arbitrajului (clauze compromisorii).
În eventualitatea unui litigiu, procedura arbitrală este una rapidă, cauza fiind soluționată în decurs de câteva luni. Legat de obligațiile membrilor CCIB care apelează la procedura arbitrală, în afară de plata taxelor arbitrale și a onorariilor arbitrilor, nu sunt alte îndatoriri speciale, exceptând obligațiile procedurale aferente soluționării litigiului.
Regăsim în lista de arbitri ai Curții de Arbitraj București nume sonore, precum lect. univ. dr. Bazil Oglindă (vicepreședinte), conf. univ. dr. Carmen Todică (vicepreședinte), jud. Constantin Brâzan (fost judecători ÎCCJ), prof. univ. dr. Ioan Chelaru (președinte al Uniunii Juriștilor din România) și multe alte personalități, printre care s-a numărat chiar și răposatul prof. univ. dr. Victor Babiuc, adânc implicat în viața organizațională a CCIB. Cum reușiți să capacitați atâtea nume de referință alături de dv.?
La învestirea în funcție, am regăsit un corp arbitral de elită, cu nume într-adevăr sonore, grație prestigiului, continuității de-a lungul anilor și notorietății instituției Curții de Arbitraj. De aceea, profit de orice ocazie pentru a le mulțumi pentru implicarea și deschiderea de a pune în slujba Curții profesionalismul și experiența lor profesională.
Treptat, s-au alăturat și noi personalități, deoarece a fi arbitru este o carte de vizită și un deziderat pentru orice jurist cu experiență în domeniul comercial-civil. Curtea de Arbitraj este deschisă spre cooptarea de noi membri în rândul arbitrilor, în special membri tineri: cercetători, doctoranzi, practicieni și cadre universitare, cu o vechime de minimum opt ani, dar cu un CV cu adevărat relevant pentru domeniul de expertiză al Curții.
Care este relația de cooperare a Curții cu instituțiile juridice oficiale ale statului român? Dar cu alte instituții omologe din Europa?
Curtea de Arbitraj este un partener credibil, care pledează consecvent pentru cooperarea cu instituțiile publice ale statului român. Nu există niciun dubiu în acest sens! Deja s-a reluat colaborarea instituțională între Curtea de Arbitraj București și Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României. A fost parafat și un Protocol cu Bursa Română de Mărfuri privind preluarea activității de arbitraj a acesteia. De asemenea, sunt în desfășurare o serie de discuții și cu alte entități pentru a se prelua activitatea de arbitraj pe care acestea trebuie să o organizeze potrivit legii.
În plus, s-a încheiat și un acord de practică cu Universitatea București, Facultatea de Drept, prin care Curtea va primi în practică studenți și masteranzi ai acestei facultăți.
Colaborăm eficient și cu alte instituții, respectiv Oficiul Registrului Comerțului, care ne furnizează în timp util informații necesare soluționării cauzelor, precum și cu corpul executorilor judecătorești, care pun în executare hotărârile arbitrale definitive ca pe orice alt titlu executoriu.
Pe de altă parte, suntem preocupați să eficientizăm cooperarea cu instituții similare din Europa; s-au făcut primii pași, dar este un proces anevoios și de durată. Suntem însă convinși că vom reuși și în acest demers.
Cât de mult cântăresc punctele de vedere oficiale, formale, în dezbaterea și finalizarea unor litigii comerciale?
Vă răspund direct și la obiect la această întrebare – foarte mult! Soluțiile arbitrale sunt riguros motivate și prin trimiteri la opiniile doctrinare și jurisprudențiale. Sunt avute în vedere soluțiile din Recursurile în interesul legii și cele din hotărârile prealabile asupra unor chestiuni de drept, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, soluțiile instanțelor din cauze similare, deciziile Curții Constituționale. Caracterul privat al jurisdicției alternative nu împiedică aplicarea legii, astfel cum ea este interpretată de jurisprudența instanțelor de judecată.
Legat de această întrebare este de reliefat și faptul că se are în vedere publicarea în viitorul apropiat și a unei culegeri de practică arbitrală, cuprinzând soluțiile cauzelor relevante.
Ce perspective vizează Curtea de Arbitraj Comercial București pe termen scurt și mediu?
Fără îndoială, mai sunt multe de făcut. Important este însă că lucrurile s-au mișcat și că procesul de reformare a Curții de Arbitraj intră pe o traiectorie ireversibilă.
Un prim obiectiv îl constituie participarea la conferințe naționale și internaționale în domeniul comercial, în scopul creșterii vizibilității și promovarea intereselor instituției. Totodată, organizăm în luna mai o masă rotundă cu oamenii de afaceri din România, și în perspectivă – o conferință națională în domeniul arbitrajului (în luna septembrie).
Pe termen mediu, dorim inițierea unor discuții cu Camera Notarilor Publici, pentru a-i informa pe membrii acesteia cu privire la avantajele arbitrajului.
Toate aceste chestiuni sunt amintite doar cu titlu exemplificativ și propuse pe termen scurt, urmând ca în viitor să elaborăm și alte planuri de perfecționare și revigorare a activității noastre.
