Interviu cu Dan Virgil Pascu, vicepreședinte, Consiliul Concurenței
Există, an de an, un amplu raport de activitate al Consiliului Concurenței pentru anul precedent. Raportul clasic, principal, este dat publicității, de regulă, la început de an, dar mai există și raportul privind evoluția concurenței în sectoare-cheie, publicat la final de an. Care sunt deosebirile majore între cele două analize?
Ați punctat foarte bine. Raportul dat publicității la început de an prezintă activitatea noastră din anul anterior, pe toate componentele: antitrust, ajutor de stat, concurență neloială, contribuția noastră la adaptarea cadrului legislativ la regulile de concurență, activitatea internațională, proiectele în care suntem implicați, precum monitorizarea prețurilor alimentelor în marile rețele comerciale prin intermediul platformei Monitorul Prețurilor.
În plus, prezentăm modalitățile prin care promovăm regulile de concurență, fie prin protocoale de colaborare, întâlniri la nivel regional, conferințe tematice sau comunicare publică.
În ceea ce privește raportul privind evoluția concurenței în sectoare-cheie ale economiei, menționat de dumneavoastră, acesta se concentrează pe analiza unor sectoare specifice ale economiei naționale, respectiv gradul de concurență existent în aceste sectoare. Și din acest punct de vedere, un indicator foarte important este Indicele de Presiune Concurențială, care ne arată, an de an, comparativ, care sunt domeniile în care nivelul concurenței este bun și unde este nevoie să tragem un semnal de alarmă.
Ce puteți sublinia ca principale realizări și provocări pentru 2023 pentru instituția dv.? Cât de multe lucruri apreciați că s-au schimbat în anul în curs?
Anul 2023 a fost dificil, marcat de șocul inflației și al crizei energetice, ceea ce ne-a obligat să monitorizăm foarte atent evoluțiile economice și să intervenim în cazurile în care am observat comportamente suspecte din perspectivă concurențială. Spre exemplu, în 2023 am declanșat trei investigații privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor pe piețele producției de ulei de floarea soarelui, unt și zahăr.
În plus, având în vedere intervențiile în piață ale statului, cu scopul de a proteja consumatorii vulnerabili, am pus la dispoziția legiuitorului experiența noastră pentru a adopta măsuri benefice consumatorilor și mediului de afaceri.
Am finalizat o serie de studii atât în industria energetică, cât și pe piața materialelor de construcții, în care am recomandat un ansamblu de modificări legislative pentru a îmbunătăți climatul concurențial.
Pe lângă numărul-record de investigații declanșate în 2023 și numărul mare de investigații finalizate, am autorizat peste 70 de concentrări economice, în timp ce Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine a emis, în primul său an de funcționare complet, mai bine de 100 de decizii de autorizare a tranzacțiilor, după analizarea acestora din punctul de vedere al securității naționale.
În ceea ce privește ajutorul de stat, am fost implicați în elaborarea de măsuri de sprijin pentru mediul economic care au implicat fonduri europene și naționale în valoare de 42,3 miliarde de lei, vizând investiții în producerea de energie electrică din surse regenerabile, dar și programe pentru dezvoltarea industriei alimentare – INVESTALIM sau a producției de materiale de construcții – ConstructPLUS.
În 2024 am finalizat până la acest moment mai multe investigații importante și amintesc aici amenzile date pe piața serviciului de depozitare a deșeurilor nereciclabile și pe cea de cadastru și publicitate imobiliară. În același timp, am declanșat investigații importante, dintre care o menționez doar pe cea de pe piața comercializării echipamentelor de tehnologia informației și comunicații.
Ne-am intensificat activitatea în domeniul concurenței neloiale, utilizând noile instrumente pe care le avem la dispoziție. Astfel, avem primele cazuri privind exploatarea poziției superioare de negociere: service-urile auto în relația comercială cu o companie de asigurări, în cazul decontării reparațiilor efectuate pe baza polițelor RCA și Messer România Gaz SRL în relația cu Spitalul Clinic de Urgență București.
De asemenea, am declanșat, pentru prima dată, un caz privind posibile practici comerciale neloiale între companiile de pe lanțul de aprovizionare agricol și alimentar, ce vizează lanțul Profi.
De la intrarea în vigoare a Legii 81/2022 privind practicile comerciale neloiale am supravegheat punerea în acord a contractelor dintre producători și retaileri, iar în prezent derulăm o analiză cu privire la impactul aplicării legii și am trimis circa 600 de solicitări de informații pentru a identifica problemele cu care se confruntă producătorii sau furnizorii în relațiile cu retailerii. Răspunsurile primite se află în faza de evaluare.
Și nu în ultimul rând, menționez obținerea avizului formal în domeniul concurenței, primit în cadrul procesului de aderare la OCDE. Acest aviz vine după ce s-a finalizat procesul de evaluare a activității desfășurate în perioada 2018-2022, iar Comitetul de Concurență a apreciat că suntem în măsură să implementam instrumentele juridice, politicile și practicile OCDE în domeniul concurenței, așa cum sunt stabilite în Foaia de parcurs de aderare. Obținerea avizului reprezintă recunoașterea la cel mai înalt nivel posibil a calității activității depuse de oamenii care alcătuiesc echipa autorității de concurență din România, constituind pentru noi, din punctul meu de vedere, cea mai importantă realizare a anului în curs.
Cum apreciați dinamica numărului de investigații declanșate și a volumului de sancțiuni aplicate în 2023 versus anii anteriori?
Așa cum am spus, activitatea noastră de anul trecut a fost foarte intensă, am declanșat 24 de investigații, cele mai multe din ultimii 12 ani, vizând domenii cu impact semnificativ asupra consumatorilor – precum sectorul alimentar, cel bancar, al energiei electrice, dar și în alte domenii de mare importanță pentru economie, precum sectorul construcțiilor și reparațiilor de drumuri sau sectorul digital, o zonă mai nouă, unde am colaborat cu autoritățile de concurență din Uniunea Europeană.
În plus, am finalizat, în 2023, 14 investigații privind posibila încălcare a Legii concurenței, aplicând amenzi în valoare totală de 160 de milioane de lei. Menționez că cea mai mare sancțiune, în valoare de 123 de milioane de lei, a fost stabilită pentru SEROM, Dante International S.A., Altex România S.R.L. și Flanco Retail S.A., pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială pe piața comercializării televizoarelor și telefoanelor mobile, în perioada 2019-2021.
Un alt caz important a fost cel în care trei companii au participat cu oferte trucate la licitația organizată de Ministerul Afacerilor Interne pentru realizarea centrului de furnizare de servicii electronice și au fost sancționate cu 20,5 milioane de lei.
Am asistat cu toții la o consolidare semnificativă a pieței bancare în ultima perioadă. Cea mai răsunătoare tranzacție, aprobată de Consiliul Concurenței, a fost preluarea OTP Bank de către Banca Transilvania, care a ajuns deja la o cotă de piață de 22,55%. Care este procentul de la care s-ar putea vorbi despre o poziție dominantă în piață? A fost luat în calcul aici și apariția Salt Bank, primul neobank din România, care aparține tot Băncii Transilvania?
Până acum, în România, în pofida numeroaselor tranzacții din piața bancară din ultimii ani, nu au fost înregistrate cote de piață care să depășească 40% – prag care indică o posibilă poziție dominantă, conform Legii concurenței.
Peisajul concurențial devine însă din ce în ce mai provocator pentru sistemul bancar tradițional, pe măsură ce tehnologia digitală reduce barierele de intrare pe piață. Având în vedere faptul că fintech-urile atrag milioane de clienți noi la nivel global, devine tot mai clar faptul că băncile tradiționale trebuie să se adapteze la noile tehnologii.
Trebuie să menționez că noii jucători intră într-o piață în care băncile tradiționale au anumite avantaje competitive: mai mult capital, mai multe resurse în termeni de personal și mai multă experiență. Însă fintech-urile nu reprezintă doar concurenți, în multe situații fiind parteneri, deoarece au o capacitate ridicată de inovare și oferă soluții atât pe zona de digitalizare a serviciilor bancare, cât și pe zona de tehnologizare a activităților operaționale.
Anii 2023-2024 au fost marcați și de fuziunea dintre UniCredit Bank și Alpha Bank, dar și de absorbția First Bank de către Intesa Sanpaolo Bank, astfel că au fost reașezate serios cotele de piață ale instituțiilor de credit în topul de profil. Primele patru bănci (BT – 22,55%, BCR – 13,69%, Unicredit – 11% și BRD – 10,17%) adună o cotă de piață cumulată de 57,41%. Ne apropiem de un oligopol, în care puțini ofertanți ar putea dicta clienților condițiile, sau lucrurile sunt perfect normale?
După cum am remarcat anterior, sistemul bancar este în permanentă efervescență, iar în România acesta s-a caracterizat în perioada recentă printr-o tendință de consolidare și printr-un grad de concentrare în creștere, dar nu atât de mult încât să devină îngrijorător.
Analizele tranzacțiilor din perioada recentă au indicat faptul că ele nu ridică îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurențial normal. Chiar dacă este adevărat că sectorul bancar prezintă un grad mai ridicat de concentrare decât alte sectoare, important este ca mecanismul concurențial să rămână viguros. Acest fapt este certificat de realitatea din piață, care demonstrează că în România nu se pune problema existenței unor practici vădit abuzive ale vreunei bănci, din punct de vedere concurențial, în relația cu clienții săi.
În același timp însă, sectorul bancar este un sector-cheie al economiei, în care monitorizăm cu atenție evoluțiile din piață. Iar acolo unde descoperim îngrijorări de natură concurențială, declanșăm investigații, pentru identificarea și stoparea sau corectarea eventualelor practici ilegale. După cum știți, în sectorul bancar, desfășurăm, în acest moment, două investigații privind o potențială încălcare a legislației concurenței: una care vizează posibila stabilire a ratelor de referință ROBID/ROBOR și una care vizează posibila limitare a accesului consumatorilor la produsele și serviciile de creditare pentru persoane fizice.
La începutul anului, Consiliul Concurenței a decis să supună dezbaterii publice angajamentele propuse de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) pentru a înlătura îngrijorările concurențiale identificate în cadrul investigației privind stabilirea prețurilor/tarifelor de revânzare, de către membrii săi, pe piața serviciilor de înregistrare a avizelor de înscriere în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, în prezent Registrul Național de Publicitate Mobiliară (RNPM). Ce feedback există deja, pași au fost făcuți în acest sens?
Angajamentele formulate de Uniunea Națională a Barourilor din România au fost acceptate de Plenul Consiliului Concurenței și urmează să fie transpuse într-o decizie, ceea ce va conduce la închiderea investigației.
Activitatea noastră nu se încheie însă aici. Vom monitoriza, timp de un an, obligațiile asumate de UNBR, care ne va furniza informații, date și documente, la cerere.
Plecăm însă de la premisa că angajamentele asumate vor fi respectate, neavând niciun motiv să ne îndoim de buna credință a Uniunii.
La finalul acestei primăveri, Consiliul Concurenței a lansat o investigație amplă a pieței imobiliare rezidențiale și nerezidențiale din municipiul București, pentru a identifica posibile bariere care stau în calea dezvoltării industriei, dar și aspectele care pot induce în eroare consumatorul din București. Ne putem aștepta să existe concluzii pe această temă până la finalul anului?
Studiul privind dezvoltarea pieței imobiliare este în derulare și, conform procedurilor noastre, parcurge mai multe etape. Dorim să cunoaștem modul de funcționare a pieței și, ca urmare, solicităm informații de la companii și de la instituții ale statului. După ce vom aduna toate datele și informațiile necesare, le vom analiza, iar concluziile echipei sunt așteptate anul viitor.
Cu siguranță, Consiliul Concurenței nu se poate pronunța în avans cu privire la investigațiile declanșate pe o nișă anume, cu atât mai puțin despre inspecțiile recente majore, inopinate, la sediile a 14 companii active pe piața comercializării echipamentelor de tehnologia informației și comunicații din România. Ne putem aștepta la surprize? Mai sunt vizate și alte piețe?
La ora actuală, sunt analizate informațiile strânse în cadrul inspecțiilor inopinate desfășurate la sediile companiilor de pe piața comercializării echipamentelor IT&C furnizate de Cisco Systems România. Cele mai multe informații au fost copiate de pe computerele companiilor, iar acum echipa de investigație le analizează în cadrul așa numitei proceduri de forensic.
Tot timpul pot exista surprize, iar dacă sunt surprize… nu le putem anunța înainte.
Recent, a fost făcut publică informația potrivit căreia Consiliul Concurenței din România va coordona un nou proiect finanțat și sprijinit de Uniunea Europeană prin care va acorda asistență autorității de concurență din Republica Moldova. Este vorba despre un consorțiu condus de Consiliul Concurenței din România, din care fac parte și autoritățile de concurență din Lituania și Polonia, pentru proiectul UE de Twinning – „Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Concurenței pentru aplicarea politicii de concurență și ajutor de stat în conformitate cu cele mai bune practici ale UE”. Vorbim despre o primă cooperare internațională a autorităților omoloage din UE sau au mai existat proiecte comune?
De-a lungul timpului ne-am implicat în multe proiecte internaționale prin care am acordat asistență tehnică în domeniul concurenței și ajutorului de stat autorităților de concurență din state nemembre ale Uniunii Europene. Spre exemplu, în perioada 2011-2012 am fost liderul unui proiect de twinning derulat împreună cu autoritățile de concurență din Austria și Letonia pentru instituția din Republica Moldova. Scopul proiectului a fost să armonizăm legislația cu cea a UE, să consolidăm capacitatea administrativă a beneficiarului și să promovăm regulile în Moldova.
Amintesc și proiectul de twinning în domeniul concurenței în Ucraina, derulat în perioada 2020-2023, la care am participat în consorțiu cu autoritățile din Lituania și Germania, dar și proiectul UE de asistență tehnică în domeniul ajutorului de stat, derulat în 2018-2023 pentru autoritatea de concurență din Ucraina.
În ultimii ani, am intensificat relațiile de colaborare cu autoritățile de concurență din regiune, mai ales cu cele din Republica Moldova și Ucraina, care au un parcurs de aderare agreat cu UE, tot în scopul oferirii de sprijin pentru îmbunătățirea politicilor de concurență și ajutor de stat, în concordanță cu acordurile de asociere semnate cu UE. Astfel, începând din 2023, suntem parteneri în cadrul unui memorandum de cooperare regională, împreună cu alte state membre UE și cele două state candidate menționate anterior, care funcționează ca o platformă de schimb de bune practici.
De altfel, anul trecut am fost liderii unui consorțiu format din experți din Polonia și Lituania, care au derulat un proiect de peer-review instituțional și legislativ la autoritatea de concurență din Moldova, ale cărui recomandări sunt astăzi obiective în cadrul proiectului câștigat recent, menționat de dumneavoastră.
Majoritatea analiștilor prevăd un an 2025 extrem de complicat pentru România, mai ales din punctul de vedere al restructurărilor de ordin politic și fiscal, după alegerile costisitoare din acest an. Cum se profilează totul din perspectiva Consiliului Concurenței?
În anul care urmează ne vom continua activitatea de supraveghere a piețelor, având ca scop asigurarea respectării regulilor de concurență de către toți actorii implicați, dar și pentru a sprijini mediul de afaceri, inclusiv prin evaluarea măsurilor de ajutor de stat acordate din fonduri locale, naționale sau europene, revizuirea și simplificarea legislației.
De asemenea, vom contribui la realizarea unei ieșiri graduale din schema de sprijin a statului și reliberalizarea pieței de energie electrică și gaze naturale, într-o formă care să includă o perioadă de tranziție necesară clienților pentru readaptarea la mecanismele pieței liberalizate și care să asigure protecția consumatorilor vulnerabili în contextul unei volatilități ridicate a pieței.
În sectorul RCA, eforturile noastre se vor concentra pe instituirea unor mecanisme funcționale de piață, de natură să asigure stabilitatea și dezvoltarea acesteia pe termen mediu și lung.
Nu în ultimul rând, vom susține în continuare procesul de aderare a României la OCDE, cel mai important obiectiv al țării noastre, după aderarea la UE și NATO.
