Deși rata de contractare a fondurilor structurale în România se apropie de media înregistrată la nivelul statelor membre, țara noastră se situează, din nou, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește absorbția fondurilor europene la finalul anului 2012, arată un studiu KPMG efectuat în zece țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.
Pentru statele membre UE din Europa Centrală și de Est (ECE) fondurile UE contribuie între 11% și 26% din PIB-ul lor anual, fiind o resursă esențială dezvoltării competitive și creșterii economice.
Potrivit studiului KPMG, intitulat “Fondurile UE în Europa Centrală și de Est – Raport privind progresele înregistrate în perioada 2007-2012”, bunăstarea economică a statelor din regiune depinde, mai ales în timp de criză economică, de măsura în care acestea reușesc să atragă fondurile europene.
Studiul KPMG include cele mai noi zece state membre UE – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia – care au aderat între 2004 și 2007.
Raportul evidențiază că, în perioada 2007-2012, aproximativ 180,9 miliarde de euro au fost disponibile pentru a fi cheltuite în vederea îmbunătățirii coeziunii economice și sociale. Din această perspectivă, statele membre din Europa Centrală și de Est au obținut rezultate notabile: în cei șase ani de implementare a programelor cofinanțate de Uniunea Europeană, beneficiarii au semnat contracte a căror valoare totală se ridică la aproximativ 149 de miliarde de euro. Această sumă reprezintă peste 80% din bugetul alocat pentru perioada curentă de programare.
După cum explică Șerban Toader (foto 1), Senior Partner KPMG în România: “Salutăm angajamentul Guvernului către reperele imprimate de Agenda 2020 și eforturile susținute asumate pentru semnarea, în bune condiții, a Acordului de Parteneriat. Mai ales pe parcursul trimestrelor I și II din 2013, autoritățile (în principal Primul Ministru, ca vector catalizator, și Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Marilor Proiecte) au promovat o serie de măsuri urgente și ample menite a înlătura situația de pre-suspendare existentă la nivelul unor programe, precum și pentru a stimula gradul de absorbție. Aceste măsuri sunt extrem de bine venite, însă vor trebuie susținute cu o serie de intervenții de remediere și optimizare a tacticilor de implementare, precum externalizarea consultanței tehnice, îmbunătățirea capacității și coordonării instituționale, simplificarea și urgentarea procedurilor actuale de achiziții publice”.
Cu toate acestea, rambursarea fondurilor este relativ întârziată. Până la sfârșitul anului 2012, doar ceva mai mult de jumătate din totalul sumelor contractate, adică aproximativ 79,4 miliarde de euro, fuseseră rambursate beneficiarilor.
Pe lângă prezentarea progresului înregistrat la nivelul Cadrului Strategic Național de Referință la nivelul fiecărei țări, raportul KPMG a realizat o ierarhie a acestor țări din punctul de vedere al rezultatelor obținute în accesarea și implementarea fondurilor europene. Ierarhizarea s-a realizat în funcție de rata contractării, care este calculată ca raport între valoarea fondurilor nerambursabile contractate în 2007-2012 și bugetul disponibil pentru perioada 2007-2013.
„Absorbția fondurilor europene a fost puternic afectată de factori precum capacitatea administrativă limitată a structurilor responsabile cu gestionarea fondurilor, existența constrângerilor financiare (cofinanțări greu de obținut în special pentru beneficiarii din sectorul privat, dar și în cazul autorităților publice locale), procedurile anevoioase de achiziții care au dus la nerespectarea graficelor inițiale de desfășurare a activităților și, implicit, la întârzierea recuperării banilor cheltuiți de către beneficiari. Pentru că România are șansa unică să iasă acum din acest cerc vicios și perdant, facem un apel la mobilizarea tuturor resurselor capabile și specializate, cu putere de decizie, la nivel guvernamental, interministerial și al mediului de afaceri, politic și social, pentru alinierea în interes național și coagularea unei viziuni coerente și integrate, care să proiecteze strategic și realist, pe criterii de competitivitate și creștere economică, prioritățile naționale și trans-sectoriale ale următoarei perioade”, declară Daniela Nemoianu (foto 2), Executive Partner, KPMG în România.
Având în vedere faptul că actuala perioadă de programare se aproprie de sfârșit, statele ECE se află într-un punct esențial, considera Șerban Toader: „Apropierea de sfârșitul acestei perioade de programare ne oferă posibilitatea de a evalua modul în care statele ECE au accesat și utilizat Fondurile Structurale și de Coeziune în perioada 2007-2012”.
Pe lângă detaliile referitoare la modul în care s-au desfășurat aceste procese, precum și la modalitățile prin care acestea ar putea fi eficientizate, raportul evidențiază și rolul activ pe care firmele KPMG l-au avut în întregul proces de implementare și gestionare a fondurilor europene: începând cu politicile și strategiile publice în anumite sectoare, achizițiile publice, continuând cu evaluarea, elaborarea de studii de fezabilitate și auditarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă și terminând cu managementul de proiecte.
„În acest context, KPMG România, prin divizia de consultanță pentru sectorul public, susține cu putere autoritățile publice în demersul de creștere sustenabilă a gradului de absorbție a fondurilor structurale aferente perioadei 2007-2013 și de planificare strategică a intervențiilor destinate viitoarei perioade de programare 2014-2020”, concluzionează Florin Bănățeanu, Senior Director, Departament Consultanță Sector Public, KPMG în România.
KPMG este rețeaua globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanță fiscală și în domeniul afacerilor. KPMG își desfășoară activitatea în 156 de țări și are 152.000 de angajați în firmele membre din întreaga lume. Societățile independente membre ale rețelei KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative (‘KPMG International’), o entitate elvețiană. În România și Republica Moldova, KPMG își desfășoară activitatea în cadrul celor șase birouri din București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara și Chișinău. În present, compania dispune de un număr de peste 600 de angajați și parteneri, atât cetățeni români, cât și străini.
