Search
Marti 31 Ianuarie 2023
  • :
  • :

”Oricine își poate apăra drepturile de proprietate intelectuală, dar fără un specialist, rezultatul nu e aceleași. Dacă privești pe internet cum se scoate o măsea, ți-o scoți singur sau te duci la un specialist?”

 

interviu cu av. Elena Grecu, Managing Partner, Grecu & Asociații

Sunteți atât fondator, cât și Managing Partner al societății Grecu & Asociații – o casă de avocatură cu ambiții și rezultate pe măsură. V-ați poziționat firma din capul locului într-o postură de consilier dedicat mediului de afaceri. Cum ar trebui prezentată organizația dvs. azi, pe înțelesul celor care au nevoie de asistență juridică în afaceri?

Am plecat la drum în 2006, cu un cabinet de avocatură și o agenție de proprietate intelectuală cu gândul de a sprijini afacerile. Nu ne-am orientat nici un moment săre persoanele fizice, motiv pentru care de atunci activăm doar pe partea de business, pentru care acordăm asistență juridică full range. Practicăm, așadar, dreptul afacerilor, în care dreptul proprietății intelectuale reprezintă o ”felie” foarte mare și foarte importantă din volumul activității noastre.

Cel puțin de la distanță, aria de practică ”Proprietate Intelectuală” nu pare a fi la fel de ofertantă pentru o casă de avocatură la fel ca alte domenii în care spețele sunt mai multe și mai arzătoare. Cum ați ales să vă dedicați, cu un grup de avocați și consilieri specializați, acestei zone?

Cred că totul se creează și se formează după chipul și asemănarea fondatorului. Domeniul Proprietății Intelectuale presupune foarte multă creativitate, imaginație, o curiozitate absolută, impune să fii mereu în cunoștință de cauză, avizat și informat la zi în legătură cu tot ceea ce e nou la nivel național, dar și internațional – european, mai ales. Ramura aceasta mi se potrivește foarte bine mie. Eu fiind fondatoarea organizației, a fost natural ca echipa și colegii să urmeze această linie, care cere foarte multă creativitate. Avem rezultate foarte bune de fiecare dată atunci când alegem alte căi decât cele foarte bătătorite, când reușim să inovăm în practica aceasta și rezolvăm cazuri dintre cele mai complicate ale clienților.

Este o continuă provocare să fim foarte activi în acest domeniu, fiind obligați să fim la curent cu spețele la nivel european, cu hotărârile pronunțate, cu modificarile de ordin legislativ și normele aferente, cu istoricul cauzelor etc. Spetele analizate de catre organismele europene ne ajută de foarte multe ori și apelăm la acestea în fața atat a OSIM-ului, cat si a instanțelor de judecata.

Dincolo de cazurile de care ne ocupăm, suntem preocupați să reflectăm ideile, situațiile inedite cu care ne confruntăm, dar și propunerile de ordin profesional în diverse articole și cărți de specialitate, care au primit de multe ori aprecieri și recunoaștere din partea specialiștilor în domeniu. Facem toate aceste lucruri și ne asistăm clienții din plăcere. Cu siguranță că succesele noastre sunt în bună măsură explicate în acest fel.

Sunt clienții conștienți de importanța menținerii și apărării drepturilor lor de proprietate intelectuală sau ei descoperă acest lucru abia când dau de necaz? S-a format, în timp, un minim de cultură pe această temă în mediul autohton de business?

Îmi amintesc că în 2006, când explicam clienților faptul că e necesar să-și înregistreze marca, primeam invaribil un refuz. Majoritatea erau de părere că doar societățile mari trebuie să-și înregistreze marca, insistând pe faptul că au alte griji și priorități. Da, atunci vedeau înregistrarea mărcii ca ultimă necesitate. Astăzi, după 16 ani, mai bine mai târziu decât niciodată, clienții înțeleg să-și înregistreze marca încă de la început de drum! Este o schimbare importantă în mentalitatea antreprenorilor.

Mai mult, a dispărut și concepția falsă, potrivit căreia înregistrarea mărcii este un pas foarte costisitor. La această oră, înregistrarea mărcii (onorariu + taxe) la nivel național costă acum până în 500 euro, iar la nivel european până în 1.500 euro. Costul nu este nici pe departe prohibitiv, așa cum nu a fost dealtfel niciodată. Erau însă, pe atunci, mai puțin exercițiu în afaceri, mai multe prejudecăți și, de multe ori, mai puțini bani de pornire.

Astăzi, majoritatea se inspiră din parcursul altora – urmează algoritmul observat la cunoștințe, rude, prieteni, mai citesc despre pașii care trebuie urmați pe o cale sănătoasă și minim protejată în afaceri. Unii au mai auzit despre câte o marcă furată, despre câte un șantaj privind înregistrarea mărcii, când se solicită bani pentru cesionarea acesteia, despre câte un domeniu de internet care folosește fără drept o marcă etc.

Deși lucrurile au evoluat într-o direcție pozitivă, în continuare este mult loc de educație în domeniu, la care contribuim și noi, cu pasiune. Chiar suntem o rotiță în acest angranaj și simțim că am pus umărul, că lucrurile se-nvârtesc!

Ce putem spune publicului despre NOMENIUS?

Agenția de Proprietate Intelectuală NOMENIUS este, practic, un departament foarte bine integrat în societatea de avocatură Grecu & Asociații. Este o entitate care funcționează distinct, ca membru al Camerei Naționale a Consilierilor în Proprietate Industrială (CNCIPR). Am ales brandul NOMENIUS fiindcă sună și vorbește celor avizați așa cum ne-am dorit – înseamnă, în limba latină, ”numele drept” sau ”numele bun”, dar poate fi privit și invers, desemnând ”dreptul numelui”.

Echipa NOMENIUS asistă sau reprezintă, atât prin redactarea documentelor necesare, cât și în faza de negoceri sau în fața instanței de judecată în cazul contractelor de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor asupra oricărei opere, de cesiune/licență asupra mărcilor, desenelor și modelelor industriale și asupra invențiilor, contracte de editare, de închiriere a unei opere sau reproducere a unei opere de artă sau a aplicațiilor software. Ce prevalează din această listă în activitatea colegilor din această nișă?

Ne-ar plăcea să luptăm în mai multe cazuri care ar cere protejarea drepturilor de autor pentru artiști, de exemplu. Dar realitățile din piață sunt diferite, așa stau lucrurile, arta și artiștii sunt prețuiți așa cum sunt la noi, va mai trece multă apă pe Dâmbovița până când ne vom alinia așa cum se cuvine și în privința respectării și protejării drepturlor de autor.

Cert este că proprietatea intelectuală reprezintă astăzi în proporție de 75% activități legate de mărci, iar restul sunt cazuri care țin de drepturi de autor, desene și modele industriale, inovații și invenții etc. Mărcile și domeniile de internet prevalează fiindcă aici vorbim despre comerț, iar oamenii de afaceri au mai multă grijă să isi protejeze activele.

La nivel internațional, mai ales european, avem o activitate curentă, porțile ni s-au deschis. În 2007, când România a fost admisă în Uninea Europeană, noi toți am devenit consilieri europeni în probleme de Proprietate Intelectuală, putând depune mărci la înregistrare la nivel de Uniune și intra netingheriți în toate procedurile de specialitate (opoziții, contestații etc.). Acest lucru ne ajută enorm – mulți își doresc înregistrarea mărcii la nivel european, mai cu seamă magazinele online, de exemplu. Sunt și multe cazuri în care chiar dacă 90% din business se face la nivel intern, decidenții aleg, dintr-un simț de prevedere, și înegistrarea și protejarea mărcii la nivel european în vederea unor extinderi ulterioare.

Aveți o relație directă și formală cu Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), cu Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România (CNCIPR), cu Oficiul pentru Armonizarea Pieței Interne (OHIM/OAPI), chiar și cu Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO/OMPI)?

Colaborăm foarte bine cu toate aceste entități enumerate, atunci când este cazul. Răspundem solicitărilor și interpelărilor, suntem activi atunci când suntem solicitați, ne străduim să ne păstrăm o carte de vizită pe care clienții să o aprecieze.

Avem o bună relație cu aceste instituții, colaborăm și cu UNBR, cu Baroul București, mergem în universități, încercăm să creștem gradul de cultură de profil în rândurile viitorilor absolvenți de Drept, Marketing, Management etc.

Desigur, colectivul NOMENIUS urmărește Buletinele periodice de Proprietate Industrială în scopul determinării încălcării drepturilor clienților în vederea formulării de opoziții în fața Comisiei Opoziții din OSIM. Se întâmplă des să fie necesare astfel de formulări de opoziții față de depunerea spre înregistrare de către terți a mărcilor și desenelor industriale care le încalcă drepturile?

Până acum 10 ani, OSIM era o barieră în calea intențiilor de înregistrare a mărcilor care erau identice sau asemănătoare cu mărcile înregistrate. De exemplu, dacă cineva dorea să înregistreze marca Coca-Cola, OSIM oprea acest demers. Intrând sub umbrela europeană, odată cu modificarea legii, se consideră că statul (OSIM, în cazul României) nu trebuie să mai fie o barieră și că persoanele fizice sau juridice însele trebuie să-și apere drepturile. Așa s-a făcut că OSIM nu a mai continuat să fie ”câine de pază” al mărcilor, cum era considerat înainte. Acum, marca se publică și dacă nu se formulează opoziții, ea se înregistrează. Revenind la exemplu, dacă Coca-Cola nu și-ar monitoriza marca, atunci am vedea foarte multe feluri de mărci cu acest nume pe piață. Fiecare societate mare are bugete foarte importante pentru asemenea opoziții fiidncă oricât de greu ar fi crezut, se depun în continuare mărci deja notorii la înregistrare! Cu cât o marcă este mai cunoscută, cu atât mai mult trag și alții să se ”inspire” din ea. Cu cât se investește mai mult în publicitate, cei care vor să paraziteze acel brand sunt mai dispuși să o facă, pe diverse paliere. De aceea, pentru o protecție mai bună, mărcile se înregistrează pe mai multe clase, ceea ce incumbă și cheltuieli mai mari.

În fine, aș mai spune că înainte de a înregistra o marcă, cei intersați pot contracta un consilier in proprietate industriala sau pot solicita OSIM, contra cost, o cercetare privind mărcile asemănătoare deja înregistrate. După analiza raportului efectuata de unui consilier avizat în probleme de proprietate intelelectuală/industrială, se poate ajunge la o concluzie mult mai clară privind alegerea corectă a mărcii propuse. Pot fi cercetate bazele de date naționale (OSIM), europene (EUIPO), dar și internaționale (WIPO). Teoretic, orice societate poate cerceta și analiza pe cont propriu datele obținute, dar rezultatele nu ar fi aceleași. Dacă privești pe internet cum se scoate o măsea, ți-o scoți singur sau te duci la un specialist?

Există vreun client care este dispus să anunțe public colaborarea cu dvs., care înțelege foarte bine ce derivă din protejarea și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală?

Unul dintre clienții noștri preferați, care ne lasă să și vorbim despre el, fiind foarte deschis pe partea de apărare a drepturilor de proprietate intelectuală este titluarul brandului ”Gașca Zurli”, cea mai mare companie privată de evenimente pentru copii, din România. Acesta se confruntă cu o problemă acută: aproape lunar apare pe undeva, prin țară, în social media, câte o Fetiță Zurli, câte cineva cu o idee de a infiinta un loc de joacă Zurli sau care să folosească costumele sau păpușile Zurli, etc. Noi apărăm foarte strict aceste drepturi de proprietate intelectuala – atat marci cat si desene sau modele industriale. Dacă nu am face asta și peste tot am auzi de ”Zurli”, brandul s-ar bagateliza, nu ar mai avea credibilitate și nu ar mai trezi același interes.

Dacă apărați aceste drepturi și câștigați, ce rezultă din această muncă?

Sigur, obținem în instanțele specializate unele prejudicii, unele despăgubiri care se cuvin și se plătesc clienților noștri. Dar până la judecată, formulăm opoziții la OSIM și mărcile parazit nu se mai înregistrează. Sumele obținute drept compensații sunt din ce în ce mai mari. E adevărat, este posibil ca societatea în culpă, care se ocupă cu activități ”neortodoxe”, să dispară pe parcursul procesului, dar riscuri sunt peste tot.

Există instanțe specializate pentru judecarea spețelor de proprietate intelectuală?

Da, există secții specializate în cadrul Tribunalului București și în cadrul Curții de Apel București. În țară nu se judecă astfel de cauze, Tribunalul București fiind singurul care are competențe în acest domeniu. Singurele excepții se referă la spețele care au ca obiect contrafacerile, care se judecă la sediul paratului (cel care a contrafacut marca) iar acolo ar fi nevoie ca judecătorii sa se specializeze si in domeniul proprietatii intelectuale.

Considerați că legislația în domeniu este zi, este suficentă pentru soluționarea cu celeritate a cazurilor cu care vă confruntați?

Legislația este la zi, fiind pe model european, suntem la fel ca toate statele membre UE. Pe partea de aplicare, însă, mai sunt lucruri de îmbunătățit. Se lucrează la digitalizarea proceselor, așa încât să nu mai lucrăm cu hârtii, să nu mai folosim ștampile șamd. Pas cu pas, mergem pe drumul cel bun!

Din ce verticale de business provin clienții dvs.?

Ne-am uitat recent pe niște situații și am constatat ca o parte importanta dintre clienți provine de la unele recomandări ale colegilor avocați care nu au ca arie de practică Dreptul Proprietății Industriale. Ponderea cea mai mare au, cum am mai amintit, cei din comerț, cei mai expuși riscului de a se confrunta cu mărci similare pe piață, dar și cei din HoReCa, media, etc., mai rar din producție industrială, societati care vand B2B și își modifică marca mai rar.

Există concurență semnificativă în piața serviciilor de asistență juridică de profil?

Suntem puțini în piață și ne cunoaștem foarte bine. Suntem cu toții, tot timpul, prezenți în secțiile specializate, la OSIM, peste tot unde se dezbat probleme legate de această arie de practică. Eu cred că există aici în continuare loc de creștere. În Germania, de exemplu, există agenții și societăți de avocați pe acest domeniu în care lucrează chiar și câte 1.000 de persoane. Nu știu dacă există o estimare a numărului avocați cu aplecare spre PI în România, cred că nici UNBR nu are o astfel de cercetare, deși poate nu ar strica una.

În general, în cazurile despre care vorbim, e nevoie atât de avocați, cât și de consilieri în proprietate intelectuală.

Avantajul nostru, al celor de la Grecu & Asociații și NOMENIUS, este acela că noi avem ambele categorii de specialiști, putând merge alături de client de la primul pas, de la înregistrarea mărcii, ca procedură administrativă, până în instanță, apărându-i drepturile.