Eugenia Crușevan, prima femeie avocat din Basarabia
„Era un șoc pentru colegii bărbați, era un model pentru alte femei”. Așa o descrie scriitorul și cercetătorul Iurie Colesnic pe Eugenia Crușevan, prima avocată din Basarabia.
Născută la 29 iunie 1889 în localitatea Fălești, județul Bălți, pe atunci în Rusia Țaristă, Eugenia Crușevan a fost cea mai mare din cei patru copii ai notarului public Epaminond Cruşevan. A absolvit Liceul Principesa Natalia Dadiani din Chișinău, apoi a fost admisă la Facultatea de Drept a Universității din Moscova. Și-a luat licența în 1918, anul Mari Uniri.Un an mai târziu, devenea membru al Baroului din Chișinău.
„La 17 octombrie 1919 în ședința secțiunilor unite al Curții de apel din Chișinău a avut loc, cu deosebită solemnitate, ceremonia prestării jurământului ca avocat de către domnișoara Eugenia Crușevan, licențiată în drept la Universitatea din Moscova, pe care Consiliul corpului avocaților a înscris-o cu unanimitate de voturi în Baroul avocaților basarabeni. Domnișoara Crușevan este prima femeie – avocat din Basarabia”, consemna evenimentul publicația „Cuvântul Dreptății”.
Pe lângă activitatea juridică, se dedică mişcării feministe, fiind Secretar al Societăţii Femeile Române din România Mare, asociaţie constituită în vederea sprijinirii emancipării femeilor pentru obţinerea de drepturi politice şi sociale. „Venirea Eugeniei Cruşevan în teritoriul liber românesc va conferi un plus de culoare multiculturalităţii avocaturii din Buzău şi din Timişoara”, după cum ne spune avocat dr. Iosif Friedmann – Nicolescu, într-un studiu publicat de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR).
Aura de mister
În jurul memoriei sale plutește și o aură de mister. „Şi poate ar fi fost înghiţită de anonimat, aşa cum s-a întâmplat cu zeci şi sute de basarabeni, dacă nu era la mijloc o taină, povara unei arhive pe care ea o purta sperând, cu timpul, s-o poată tipări. Printre scrisorile păstrate în arhiva familiei Bezviconi am descoperit trei răvaşe extraordinare care profilează deosebit de frumos chipul nobil al acestei basarabence”, notează Iurie Colesnic, citat de site-ul moldova.org.
Potrivit acestei surse, avocata a avut o corespondență cu istoricul George Bezviconi, cu câteva zile înaintea morţii acestuia. Cei doi comunicau pe marginea unei întâmplări nefaste petrecute în anii de dinaintea revoluției bolșevice, când publicistul și omul politic Pavel Crușevan, unchiul Eugeniei, ar fi murit ca urmare a publicării unui roman în care Bezviconi descria zbuciumul și intrigile Basarabiei din acea perioadă.
„În aceste trei scrisori descoperim o fire nobilă, cu o educaţie remarcabilă, cu o dorinţă acută de a păstra arhiva moştenită şi totodată un om pe care grijile cotidiene, mizeria zilnică nu-l pot face să îngenuncheze, să cedeze”, subliniază Colesnic.
La cedarea Basarabiei în 1940 Eugenia Crușevan „se refugiază în teritoriul liber, nedorind să rămână sub cizma sovietică invadatoare”, aflăm din studiul publicat de UNBR. În iunie 1944, un ordin de evacuare imediată îi indică locul de destinație, Craiova, unde avea dreptul să ducă un bagaj de maximum 60 de kilograme. Din motive încă neelucidate, s-a oprit la Buzău, unde a practicat avocatura până la pensionare. La începutul anilor 50 se stabileşte la Timişoara, unde va rămâne tot restul vieţii, și unde avea să fie înmormântată, în ziua de 11 martie 1976.
„În casa ei era totul strict aranjat”
Doamna Olimpiada Pașențeva a fost prietenă în copilărie cu o nepoată a Eugeniei Crușevan, care a locuit o perioadă în casa mătușii ei. „Eram o copilă, în vârstă de 18 ani, și făcând cunoștință cu Eugenia Crușevan, din prima dată mi-a făcut o impresie foarte plăcută. Era o doamnă interesantă, încă destul de tânără. La prima vedere – cam severă. În casa ei era totul strict aranjat. Dar cunoscând-o apoi ceva mai mult timp, am văzut că era o doamnă blândă cu cei care o înconjurau. Dumneaei a fost o femeie cu o voință mare, cu un spirit deosebit. Firea ei, temperamentul ei au făcut-o să își aleagă specialitatea de avocat, care cândva nu era o specialitate pentru o femeie, ci una mai mult bărbătească”, povestește doamna Pașențeva, pentru IPNA Teleradio-Moldova.
