Search
Marti 25 Iunie 2019
  • :
  • :

Turismul poate fi șansa României de a crește

Interviu cu Mircea-Titus Dobre, Ministrul Turismului

Care sunt obiectivele ministerului pe care îl conduceţi în acest an?

În primul rând vă mulțumesc pentru oportunitatea de a mă adresa cititorilor Legal Magazin. Răspunzând foarte pe scurt întrebării dumneavoastră, pot să spun că simpla schimbare de statut a instituției, de la cel de Autoritate la cel de Minister, reprezintă un semnal clar privind intențiile actualei guvernări în domeniul turismului. Noi vedem și înțelegem turismul ca o axă principală de dezvoltare economică a țării. Fără a spune vorbe mari, turismul poate fi șansa României de a crește. Iar noi, ca minister, avem obligația de a face tot ce ne stă în putință pentru a valorifica această șansă. Nu putem singuri, asta e clar, ci umăr la umăr cu toți actorii din domeniu: patronate, asociații de promovare turistică, administrație publică (la toate nivelurile).

Ca instituție, vom merge pe toate fronturile. Pentru anul în curs ne-am propus implementarea Programului de acordare a voucherelor de vacanță pentru bugetari (va deveni efectiv cu începere din 1 iulie a.c.), demararea programului național ”Primul centru de agrement” (a fost adoptat de Guvern memorandumul pentru acest program și urmează un act normativ care va stabili cadrul legal și procedurile de implementare), completarea legislației în domeniu (elaborarea și adoptarea Legii turismului). Am făcut primele demersuri pentru Realizarea Masterplanului de investiții în infrastructura de turism și a Strategiei de dezvoltare și promovare a turismului din România, finalizarea unor investiții în infrastructura de turism care au fost stopate.

Pe parte de altă parte, avem în vedere definirea clară a produselor turistice pe care le are țara noastră și promovarea lor, atât pe piața internă, cât și pe cea externă. Din fericire pentru noi, ca țară, avem resurse pe care încă nu le-am folosit și pe care alții nu le au. Îmi doresc să valorificăm cât mai multe: natura (atracțiile naturale care ne fac unici în Europa, puritatea aerului, diversitatea de relief etc.) și resursele naturale (ape minerale, nămoluri terapeutice, ape termale etc.), patrimoniul cultural material și imaterial (castele, biserici, situri etc. sau povești, legende, meșteșuguri, port popular și folclor etc.). În acest sens, pe de o parte vom susține și finanța investiții în infrastructura de turism (domenii schiabile, obiective balneo), iar pe de altă parte, împreună cu oamenii care activează în turism, Ministerul Turismului va derula campanii de promovare în țară, pentru că ne dorim ca românii să-și descopere țara și să se bucure de frumusețea ei și în străinătate. Pe extern, ne-am propus să mergem țintit, pe ce-și doresc străinii și nu pot obține în alte părți în materie de turism. Pe fiecare piață externă avem cu ce să mergem să ”ademenim” turiștii. Asta vom face!

Cum apreciaţi activitatea fostei Autorităţi Naţionale pentru Turism în 2016?

Am găsit diferite proiecte în lucru. Le analizăm pe fiecare în parte, iar cele care sunt oportune și justificate le vom completa, dezvolta și implementa. În același timp, facem o evaluare completă și complexă privind modul în care s-au cheltuit banii publici în ultimii ani, pentru a vedea clar ce s-a făcut și care sunt rezultatele activităților derulate.

Ce schimbări aveţi în vedere în structura fostei ANT, devenită minister de sine-stătător?

Instituția noastră este Minister acum și automat se fac schimbări la nivel organizatoric. Se merge pe o nouă reașezare a direcțiilor, a departamentelor și a oamenilor. Vreau ca fiecare om să fie la locul potrivit, pentru a avea randament maxim. Am preluat de la fosta Autoritate personalul, îl preluăm și pe cel din cadrul Ministerului Economiei, din direcția Turism. Voi da importanță egală domeniului investițiilor în infrastructură, promovării turistice, dar și atragerii de fonduri europene direct de la organismele de la Bruxelles.

Fiecare colțișor din țara noastră trebuie pus în valoare, fiecare resursă trebuie folosită. În special cele care ne poziționează diferit de țările vecine și sunt în avantajul nostru, ca țară.

Consideraţi necesară elaborarea şi implementarea unei strategii naţionale pentru turism? Ce prevederi semnificative ar trebui să conţină această strategie?

Categoric. E pe lista noastră scurtă de priorități, exact cum am precizat la capitolul obiective. Strategia de dezvoltare se completează firesc cu Masterplanul de investiții în infrastructura de turism și sunt obiective pe care ni le propunem să le finalizăm până la sfârșitul primului semestru al acestui an. Așa cum trebuie să fie orice strategie, și cea națională pentru turism trebuie să dea direcțiile principale de acțiune. Ne va da o imagine completă asupra a ceea ce avem în acest moment și ne va orienta viitoarele acțiuni sau inacțiuni.

Nu vreau să facem lucuri la întâmplare, pentru că nu ne permitem acest lucru. Nu ne mai permitem! Îmi doresc să valorificăm fiecare oportunitate, să dezvoltăm turismul pe întreg teritoriul României. Fiecare colțișor din țara noastră trebuie pus în valoare, fiecare resursă trebuie folosită. În special cele care ne poziționează diferit de țările vecine și sunt în avantajul nostru, ca țară. Trebuie să ne folosim atuurile.

Strategia pe care o lucrăm în acest moment va stabili clar ordinea priorităților, atât pe parte de infrastructură, cât și pe cea de promovare. Un obiectiv special pe care îl urmărim este cel al creșterii numărului de turiști în zone prea puțin puse în valoare până acum, să mutăm puțin centrul de greutate dinspre polii turistici cunoscuți spre periferie. Să fiu mai explicit: avem zona Brașovului, arhicunoscută. Nu suntem departe de momentul în care cererea va fi mai mare decât oferta și atunci apare o problemă. Trebuie să facem ceva cu turiștii care vin acolo. Noi avem în plan să-i direcționăm și spre alte locuri, învecinate. Și va trebui să avem ce să le oferim acolo.

Cât de eficientă este participarea României la târgurile internaţionale de turism? Pot fi convinşi turiştii străini să viziteze ţara noastră în urma informaţiilor primite de la standurile amenajate de România?

Statisticile oficiale nu sunt relevante, din punctul meu de vedere. Nu sunt suficiente instrumentele de măsurare. Avem, în schimb, informațiile oferite de către tour-operatori, de oamenii din industria turismului, agenții și hotelieri. E clar că prezența României la târgurile internaționale este extrem de importantă. Și doar dacă suntem văzuți acolo atrage atenția. La nivelul instituției nu s-au făcut până acum analize concrete în privința impactului direct și nici nu știu dacă pot fi făcute. Dar, ca în orice competiție, nu ai cum să câștigi dacă nu participi! Iar dacă avem ce promova și o și facem cum trebuie, e clar că turiștii pot fi convinși să vină la noi în țară.

Care sunt regiunile cu cel mai mare potenţial turistic din România şi de ce?

Eu nu voi face nicicodată diferențe între o zonă a țării și alta. Fiecare loc din România are ceva de oferit. Dar avem și câteva puncte forte în oferta turistică națională, pe care nu ne permitem să nu le folosim la capacitate maximă: Dunărea și Delta Dunării, Marea Neagră, Carpații și rezervațiile naturale. Avem marele noroc că România întreagă e o poveste: cu istorie, tradiții, cultură, artă populară, multiculturalism, mâncare bună, vinuri celebre. Potențial turistic avem. Și chiar unul de excepție! Avem ceea ce alte țări nu mai au sau nu au avut niciodată.

Orice ban din bugetul de stat folosit pentru investiții în turism se multiplică și pentru public și pentru privat.

Parteneriatul public-privat poate reprezenta o soluţie pentru investiţiile masive în turismul românesc?

Categoric. De aceea am și început guvernarea cu inițierea Programului Primul Centru de Agrement. Chiar dacă statul nu va deține acțiuni în viitoarele investiții realizate prin acest program, e un semnal clar că sprijinim mediul privat. Statul are de câștigat direct, prin taxe, impozite, locuri de muncă. Desigur, gândim și proiecte clasice de parteneriat public-privat. Zona de turism balneo, de exemplu, e în atenția Ministerului Turismului în această direcție. Vreau să fiu foarte clar înțeles: nu urmărim strict sensul de parteneriat public-privat așa cum este cunoscut acest principiu în economie. Pentru noi, fiecare investiție făcută de stat este un parteneriat cu mediul privat. Orice ban din bugetul de stat folosit pentru investiții în turism se multiplică și pentru public și pentru privat.

Cum credeţi că pot fi atraşi investitorii din străinătate în turismul românesc? Putem urma exemplul Turciei, Bulgariei, Croaţiei şi, mai nou, Albaniei şi Muntenegrului?

Cel mai simplu mod de a atrage investitori sau de a încuraja investiții este adoptarea unor măsuri fiscale atractive. Iar guvernarea PSD cu asta a început: relaxare fiscală pentru mediul privat. Iar aici clar se încadrează și domeniul turismului. Schimbarea metodei de impozitare a impozitului pe microîntreprinderi, de la 1 februarie 2017, prin creșterea plafonului la 500.000 euro, e un alt mod de a încuraja antreprenorii. Iar scăderea impozitului pe dividende până la eliminarea sa totală cred că e cea mai bună metodă de a convinge investitorii că merită să facă afaceri în România. Iar pe domeniul turismului mai avem ceva în plus: multitudinea resurselor de care dispunem ca țară.

Care consideraţi că sunt produsele turistice atractive pentru tur-operatorii străini? Cu ce se poate mândri România?

Natura, resursele naturale, tradițiile, cultura, istoria, gastronomia, oamenii. Cu acestea ne putem mândri. Și toate acestea cred că sunt atractive pentru turiștii străini și, implicit, pentru tour-operatori.

Ce şanse există pentru revigorarea litoralului românesc din punct de vedere turistic?

Maxime. Pe termen scurt, chiar lucrăm la un plan de acțiuni pe care să le facem pentru sezonul estival, menite să atragă turiștii pe litoralul românesc. De asemenea, am cerut tuturor primăriilor din zonă să ne spună ce vor să facă concret, pentru ca noi, ca Minister să ne implicăm. Pe termen lung e vorba de investiții în infrastructură și promovare pe extern. Țintit, pe țări. Nu ne vom duce să promovăm litoralul nostru în Turcia sau Grecia. Dar vom merge în țările nordice sau în est.

Înfiinţarea unor clustere de turism poate reprezenta o soluţie în anumite zone ale ţării?

Cluster poate e prea mult spus și prea pretențios. Dar vreau să încurajăm, pe parte de turism rural, crearea unui circuit în care să fie incluși investitorii în spații de cazare, micii fermieri și antreprenorii din zona de agrement. Ideea este ca cei care își fac o pensiune sau o agropensiune să pună pe masa turiștilor produse de la fermierii din zonă sau din gospodăriile din sat și să le ofere acestora ca distracție plimbări cu trăsura vecinilor. Cam așa văd eu un ”cluster” funcțional în România.

Cum ar trebui îmbunătăţită promovarea turismului românesc?

Mergând țintit pe piețele de turism. Și în exterior, și în țară. Nu vom mai promova nimic la grămadă. Iar promovarea, să fim bine înțeleși, înseamnă nu numai ceea ce face Ministerul Turismului. Vom implica și autoritățile locale și asociațiile de promovare turistică să lucrăm orchestrat. Nimic la voia întâmplării.

Credeţi că România ar trebui să promoveze mitul lui Dracula pentru a atrage turişti din străinătate?

Pentru că sunt turiști atrași ca un magnet de acest mit, da, îl vom folosi. Dar, în egală măsură, ne vom folosi de mituri, de povești, de legende, de eroi populari pentru a construi ceva temeinic pe segmentul acesta de nișă.

Cât de mult ar trebui să se implice autorităţile locale în turism?

Mult, spre foarte mult. Ministerul Turismului chiar contează pe implicarea tuturor UAT-urilor. Trebuie să înțelegem cu toții că turismul înseamnă bani. Iar banii înseamnă creștere economică durabilă.

Ce măsuri poate lua Ministerul Turismului pentru despăgubirea turiştilor în situaţia falimentului unor agenţii de turism, vezi cazul Genius Travel?

Trebuie să modificăm legislaţia fiindcă avem o directivă europeană, care prevede foarte clar ce se întâmplă în zona agenţiilor de turism, în caz de insolvenţă sau faliment. Însă trebuie să vorbim şi despre insolvabilitate. Este o discuţie pe care trebuie să o avem, în special, cu cei din patronate, cu cei care reprezintă agenţiile de turism din România, nu numai cele mari, dar şi cele mici. Trebuie să găsim cea mai bună şi mai corectă soluţie fiindcă putem să discutăm despre fond de garantare, de poliţă de asigurare, despre depozite bancare şi despre orice instrument financiar.

Câte agenţii de turism care au licenţe valabile există în prezent?

Actualmente avem 2.600 de agenții și filiale în baza noastră de date, cu licențe valabile. Lista se reconfigurează periodic, în funcție de situațiile constatate în urma controalelor efectuate de către Direcția control din cadrul Ministerului Turismului.

Un buget multianual pentru turism şi pentru promovarea României în străinătate poate reprezenta soluţia salvatoare în perioada următoare?

Nu cred că soluţia salvatoare stă doar într-un buget multianual. Trebuie să implementăm o soluţie unitară în ceea ce priveşte cheltuirea bugetului de promovare la nivel central şi local. Cea mai bună variantă este realizarea cadrului legislativ pentru OMD-uri (Organizaţiile de Management al Destinaţiilor).




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *