În comparație cu 2011, vânzările marilor companii farmaceutice au scăzut cu 3% în 2012, din cauza creșterii competiției aduse de generice, a presiunii pe preț și a impactului negativ al ratelor de schimb valutar pentru companiile care raportează în dolari americani (reprezentând două treimi din vânzările totale din industrie).
Distribuitorii sunt, de regulă, cei mai rapizi plătitori, în timp ce spitalele și agențiile guvernamentale au tendința să plătească mai târziu. De exemplu, distribuitorii din Statele Unite plătesc la 35-45 de zile. În cazul Europei, termenele de plată au variații mari, un număr mic de distribuitori stabilind nivelul general pentru fiecare țară. Germania și țările scandinave înregistrează cel mai scăzut nivel al duratei medii de încasare (25-30 de zile). În Marea Britanie, durata medie de încasare a creanțelor a crescut, ajungând la 60-90 de zile. În Japonia, durata medie de încasare a creanțelor rămâne ridicată, la 90-120 de zile, în timp ce în restul lumii, se înregistrează o distribuție largă a performanței duratei medii de încasare a creanțelor, reflectând nivele variabile ale maturității pieței, politicilor locale de preț și strategiilor comerciale.
În afară de distribuitori, companiile faramaceutice din Europa lucrează cu un mix de doctori, farmacii, spitale și agenții guvernamentale, ceea ce duce la termene de plată extinse, nivele ridicate ale plăților întârziate și costuri mari cu logistica și distribuția. Pentru acest segment, durata medie de încasare a creanțelor poate fi estimată la 70-80 de zile, cu variații mari în funcție de categorii și țară.
„Dacă până în prezent, toate țările membre ale Uniunii Europene aveau obligația să plătească facturile la medicamente în termen de 30 zile, România avea obligația să plătească facturile furnizorilor de medicamente la 180 de zile. Aceasta reprezintă un decalaj de plată de șase ori mai mare față de restul Europei, deși, în realitate, în luna martie 2013 se ajunsese chiar la un termen de plată de 360 de zile pentru decontarea medicamentelor compensate și gratuite.
Chiar dacă, începând cu luna martie 2013, pentru facturile emise după această dată, autoritățile din sistemul sanitar a trebuit să reducă termenele de plată la medicamentele decontate la cel mult 60 de zile, în conformitate cu Directiva 7/2011 a Uniunii Europene care prevede combaterea plăților întârziate pentru tranzacțiile comerciale cu statul, această directivă este în continuare extrem de dificil de pus în aplicare, întrucât ar însemna fonduri suplimentare semnificative de care încă autoritățile locale nu dispun în momentul de față”, subliniază Silvia Tălpeanu (foto), Senior Manager, EY România.
