Volumul pieţei berii s-a menţinut în 2016 la nivelul atins în anul precedent, respectiv 15,8 milioane de hectolitri, la fel şi consumul pe cap de locuitor, care s-a situat la 80 de litri, România ocupând în continuare locul 7 la consum în rândul ţărilor europene, a anunţat directorul general al Asociaţiei Berarii României, Julia Leferman.
“Producţia de bere reprezintă un real stimul pentru creşterea economică a României, prin crearea de locuri de muncă la nivel naţional, generarea de valoare adăugată în cadrul tuturor activităţilor conexe şi prin importante contribuţii la bugetul de stat sub formă de taxe şi impozite.
Industria berii generează peste 500 de milioane de euro anual la bugetul de stat direct şi prin activităţi conexe”, a spus ea.
Potrivit Juliei Leferman, sunt nenumărate modalităţi prin care industria berii are un impact pozitiv asupra economiei României în ansamblul său şi factorul declanşator al acestui fapt îl reprezintă caracterul naţional al industriei de bere.
Astfel, ponderea producţiei locale depăşeşte 97% din consumul intern, iar 70% dintre ingredientele folosite la producerea berii provin din agricultura României. În urma acestui fapt, peste 10.000 de români au un loc de muncă în agricultură, în condiţiile în care un loc de muncă din industria berii generează două locuri de muncă în agricultură.
De asemenea, sectorul berii are o influenţă semnificativă asupra gradului de ocupare a forţei de muncă, prin crearea, la nivelul întregii ţări, direct şi indirect, de aproximativ 85.000 de locuri de muncă.
“Spre deosebire de anii precedenţi, lipsa presiunii fiscale şi predictibilitatea fiscală de care sectorul berii şi alte sectoare s-au bucurat au permis ca piaţa să evolueze în mod natural şi să îşi aducă contribuţia la economia naţională.
Salutăm această stabilitate fiscală, considerăm că este factorul esenţial pentru stimularea dezvoltarea pieţei în condiţiile în care vorbim despre o piaţă extrem de concurenţială. Anul trecut, consumul s-a menţinut la nivelul 2016, este şi rezultatul relaxării fiscale”, a afirmat şeful Asociaţiei Berarii României.
În ceea ce priveşte ambalajele, în 2016 petul a rămas ambalajul cel mai ‘achiziţionat’, însă s-a remarcat o creştere a consumului de bere la sticlă.
“Credem că este o tendinţă a românilor către produse de mai bună calitate, o tendinţă de premiumizare a preferinţelor românilor, de orientare către produse de mai bună calitate şi poate fi o tendinţă a opţiunilor de consum”, a explicat Julia Leferman.
Exporturile de bere în cazul României au consemnat în 2016 un trend uşor descrescător, cu 0,08 milioane de hectolitri, atingând un total de 0,42 milioane de hectolitri.
Importurile au înregistrat o uşoară creştere faţă de 2015, de 0,09 milioane de hectolitri, atingând un total de 0,44 milioane de hectolitri, însă România şi-a păstrat caracterul profund naţional. Ţările care au exportat bere în cantităţi mici în România au fost Germania, Ungaria, Polonia, Franţa, Olanda, Cehia, respectiv ţările cu o cultură a berii şi o producţie locală importantă.
Investiţiile făcute în 2016 de membrii Asociaţiei Berarii României au avut un trend ascendent în 2016. Valoarea investiţiilor s-a ridicat la 69,7 milioane de euro, în creştere cu 14,2 milioane de euro faţă de 2015. Până în prezent, investiţiile cumulate realizate de membrii Asociaţiei de la intrarea acestora pe piaţă au atins un total de 1,4 miliarde de euro.
În ciuda unei uşoare scăderi a numărului de locuri de muncă în producţia de bere, la nivelul membrilor Asociaţiei Berarii României, de la 3700 în 2015 la 3600 în 2016, industria berii rămâne un stimul important la economiei şi contribuie la crearea unui număr de 85.000 de locuri de muncă la nivel naţional.
Membrii Asociaţiei Berarii României sunt producătorii Bergenbier, Heineken, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei şase producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malţ România şi Asociaţia Producătorilor de Hamei.
