La propunerea Ministerului Justiției, Guvernul a aprobat în ședința de miercuri, 26 iunie 2013, Ordonanța de urgență privind taxele judiciare de timbru.
Modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă precum și punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin Codul civil, a impus revizuirea legislației și în materia taxelor judiciare de timbru. În acest sens, actul normativ reglementează situații și proceduri noi prevăzute în cele două Coduri, precum etapa regularizării cererii de chemare în judecată, procedura ordonanței de plată, soluționarea cererilor cu valoare redusă, procedura divorțului, reglementarea recursului ca o cale extraordinară de atac.
S-au simplificat formalitățile premergătoare depunerii cererii de chemare în judecată, prin eliminarea timbrului judiciar, ce era accesoriu taxei judiciare de timbru, care are în acest moment valori modice de 0,15 lei; 0,50 lei, 1 leu, 3 lei; 5 lei și a cărui achiziționare presupunea un efort suplimentar din partea justițiabililor și a avocaților.
A fost redus numărul categoriilor de taxe fixe de la 15 la 5 categorii, făcând sistemul de taxe mult mai ușor de asimilat și de aplicat de către practicieni.
Prin ordonanța de urgență propusă spre adoptare, Ministerul Justiției a urmărit și actualizarea taxelor judiciare fixe și corelarea lor cu costurile reale ale procesului judiciar, în condițiile în care cele mai multe dintre taxele fixe aveau un cuantum foarte mic, stabilit la nivelul anului 1997, cu o ultimă indexare în anul 2010 (exemple: 4 lei pentru cererea de recuzare sau de strămutare; 10 lei pentru ordonanță președințială; 19 lei acțiunea în grănițuire). Aceste taxe fixe au fost majorate astfel încât veniturile obținute să acopere, chiar dacă doar parțial, dar în mod real, costurile unui proces, având însă grijă ca taxele să rămână la un nivel corespunzător situației economice generale, să nu împovăreze justițiabilul și să nu constituie o piedică în exercitarea liberului acces la justiție. Ca nivel de creștere, în medie a existat o majorare a taxelor fixe de 4,5 ori; în mod cu totul izolat a existat o creștere mai mare, ca de ex. pentru cererea de recuzare sau de strămutare (unde taxa a crescut de la 4 la 100 lei), dar această creștere a avut în vedere particularitatea acestor cereri și evitarea tendinței de a fi folosite ca mijloc de tergiversare a litigiului. Au fost însă prevăzute, pentru aceste cazuri, mecanisme de reglare atunci când astfel de cereri se dovedesc justificate (se restituie ½ din taxă dacă judecătorul se abține sau dacă cererea de recuzare sau de strămutare este admisă).
Taxa fixă aplicabilă cu caracter general a crescut de la 8 lei la 20 de lei.
În paralel cu majorarea taxelor fixe dar spre deosebire de aceste, actul normativ a prevăzut diminuarea taxelor stabilite procentual în funcție de valoarea obiectului cererii, al căror cuantum era considerabil. S-a realizat, astfel, echilibrarea sistemului general de taxare.
Alte modificări aduse prin ordonanța de urgență se referă la: creșterea numărului de situații în care se restituie taxa judiciară de timbru și reglementarea procedurii și a competenței de soluționare a cererilor de restituire; instituirea unui sistem mai echilibrat de sancționare în cazul unor acțiuni cu mai multe capete de cerere insuficient timbrate; stabilirea unor norme de competență și procedură pentru valorificarea creanțelor statului sau ale bugetelor locale.
Potrivit actului normativ, anumite categorii de venituri – precum sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale care sunt suportate de părți sau de alți participanți la proces, impozitul pe veniturile realizate din activități desfășurate de avocați, notari publici și executori judecătorești – se vor evidenția unitar, permițând o evaluare transparentă a încasărilor și cheltuielilor publice ale sistemului.
Începând cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele încasate din taxele judiciare de timbru, cota care se virează la bugetul de stat pentru instanțele de judecată va fi de 45%, față de 30%, cât revine în prezent.
S-au simplificat și clarificat unele aspecte controversate din legea anterioară sau soluționate neunitar în practica judiciară; s-au valorificat soluțiile unor recursuri în interesul legii precum și unele soluții doctrinare. S-au instituit premisele legale pentru constituirea unui sistem statistic centralizat care să permită analize și studii de specialitate asupra veniturilor încasate și a tipurilor de cereri, care să faciliteze urmărirea unei politici coerente, suple și adaptate nevoilor sistemului și ale justițiabililor. Instanțele vor fi obligate să completeze câmpurile din programul ECRIS, pentru a avea posibilitatea unor date statistice detaliate și a realizării unor analize statistice care să fundamenteze politici în domeniul justiției.
