Articol de Theodor Artenie (foto), managing director la Schoenherr Tax
În peisajul mediatic de specialitate din România, au curs și curg în continuare multă cerneală și biți, dupa caz, pe tema taxei pe construcții (cunoscută în folclor ca “taxa pe stâlp”, „Taxa Robin Hood” și altele asemenea) și a accizei suplimentare pentru carburanți.
Fără a dori să diminuam în vreun fel seriozitatea impactului pe care cele două elemente de politica fiscală îl au / vor avea asupra mediului de afaceri din România, ne-am propus ca în prezentul articol să aducem în discuție alte modificări legislative care au fost incluse discret în OUG 8 din februarie 2014, cel mai recent petic aplicat Codului fiscal al României, și care probabil nu au trezit prea mult interes, fiind aplicabile începând cu 1 ianuarie 2015. Aceste modificări se referă la „Regimul special pentru serviciile electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune și televiziune”.
Ce se schimbă de fapt? Regulile de taxare cu TVA a serviciilor electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune și televiziune, prestate către persoane neimpozabile (de regulă consumatori). De când? Începând cu 1 ianuarie 2015. Cine va fi afectat? Furnizorii de servicii care vor avea obligația să colecteze TVA din fiecare stat membru în care au consumatori.
În mod normal, această obligație de a colecta TVA din fiecare stat membru de consum ar atrage dupa sine obligația furnizorilor de a se înregistra în scopuri de TVA în toate statele respective.
Regimul special despre care vorbeam mai sus însă, își propune să simplifice viața companiilor aflate în situația de avea consumatori în mai multe state membre are Uniunii Europene, permițându-le:
– O înregistrare unică într-un singur stat membru;
– Depunerea trimestrială a unei declarații speciale în statul membru de înregistrare în care să raporteze valoarea serviciilor prestate (de natura celor acoperite de regimul special) și valoarea TVA datorată în fiecare stat membru de consum;
– Realizarea unei plăți consolidate a TVA, urmând ca statul membru de înregistrare să redistribuie sumele de TVA relevante fiecărui stat membru de consum.
Trebuie spus că principiile tehnice din spatele acestui regim special aplicabil în interiorul Uniunii Europene nu sunt noi. Un regim similar se aplică în momentul de față (și până la 31 decembrie 2014) serviciilor electronice prestate de furnizori stabiliți în afara Uniunii Europene, în beneficiul consumatorilor din UE. Începând cu 1 ianuarie 2015 și acest din urma regim se va extinde astfel încât să acopere și serviciile de telecomunicații, de radiodifuziune și de televiziune.
De la teorie la practică, drumul este plin de hârtoape…
Noul regim nu pare a fi foarte complicat, mai ales că acesta a fost gândit ca o simplificare pentru contribuabilii care activează în acest sector de activitate. La o privire mai atentă însă, apar o sumedenie de întrebări practice pentru care nimeni nu pare să aibă un răspuns.
De dragul dezbaterii și convinși fiind că problemele practice ridicate de acest nou regim trebuie analizate și pe cât posibil soluționate din timp, vă propunem un exercițiu de imaginație în centrul căruia se găsește eterna societate A, tarabagiu consacrat de aplicații mobile.
În momentul de față și până la 31 decembrie 2014, A aplică 24% TVA din România asupra prețului de vânzare al aplicațiilor vândute consumatorilor stabiliți din UE.
Începând cu 1 ianuarie 2015, regimul TVA aplicabil se va schimba, astfel încât pentru consumatorii stabiliți in UE, firma A va trebui sa aplice TVA în funcție de cota în vigoare din fiecare stat membru unde sunt stabiliți consumatorii respectivi (ex. 20% Bulgaria, 21% în Belgia, 23% în Grecia, 27% în Ungaria etc).
Dacă A va aplica regimul special descris mai sus, la fiecare trei luni A va trebui să extragă din sistemul sau de gestiune informații despre toate vânzările făcute către consumatori din fiecare stat membru UE și despre TVA aferentă, astfel încât să poată calcula și apoi raporta aceste informații autorităților fiscale din România.
Toate bune și frumoase, dar ce ne facem cu:
1.Regulile de facturare? Deși este adevărat că toate statele membre aplică aceleași principii generale în ceea ce privește facturarea, experiența ne-a învâțat însă că fiecare stat membru are sisteme / reguli proprii pe care nu le putem ignora fără a ne expune unor riscuri fiscale.
Regimul special de care povestim nu vine și cu reguli speciale de facturare. Pe cale de consecință, ar trebui ca A să aplice regulile generale si sa emită facturi conform regulilor stabilite în fiecare stat membru unde are consumatori. Vă imaginați ce coșmar operațional?
2. Raportarea și plata TVA? În primul rând se pune problema ajustării sistemului de gestiune astfel încât acesta să poată genera automat declarația specială pe care trebuie să o depună A în cadrul regimului (sau măcar să genereze informațiile necesare pentru a putea pregăti această declarație). Pentru asta trebuie configurat cu atenție sistemul astfel încât acesta să poată identifica țara clientului urmând ca apoi să aplice cota corecta de TVA care trebuie la rândul său să fie corect configurată în sistem.
În al doilea rând se pune problema prestărilor de servicii supuse TVA în România. Unde se declară acestea, în declarația specială depusă în cadrul regimului sau în decontul de TVA depus de A pentru activitatea sa curentă?
În al treilea rând, A va declara și plăti sumele de TVA colectate din statele membre de consum în lei deși cel mai probabil încasarea s-a făcut într-o monedă străină. Diferențele de curs rezultate vor afecta profitul impozabil al A.
3. Inspecțiile fiscale din alte state membre? Da, este probabil ca A să fie verificată de autoritățile fiscale ale altor state membre pentru că, nu-i așa, colectează TVA datorată acestora.
În final, rezultă așadar că A, dacă va aplica acest nou regim are o sumedenie de teme de făcut în cele 9 luni care au rămas din anul 2014 și anume: punerea la punct a unui sistem de identificare a consumatorilor și implicit a statului membru de consum, revizuirea platformei de facturare, crearea în sistemul de gestiune a raportărilor necesare în cadrul acestui regim, configurarea cotelor de taxă din toate statele membre de consum și implicit monitorizarea acestora pentru a identifica din timp orice modificare etc.
