Codul insolvenției intră astăzi în vigoare, dar aplicarea lui nu este clară pentru că pe 29 octombrie, Curtea Constituțioanlă discută Controversatul Cod al insolventei, in vigoare incepand de vineri. CCR discuta pe 29 octombrie sesizarea de neconstituționalitate depusă de Avocatul Poporului
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională privind excepția de neconstituționalitate pentru două articole din OUG 91/2013 privind insolvența, respectiv articolul 81, alineatul 3 și articolul 348. Articolul 81 se referă la organizațiile media care sunt în insolvență și pierderea licenței.
Ordonanța de Urgență privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, adoptată pe 2 octombrie de Guvern, prevede la articolul 81 că: “În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licența audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Național al Audiovizualului”.
În articolul 348 se prevede: “Prezenta ordonanță de urgență se aplică și procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, cu excepția dispozițiilor art. 183-203, care se aplică doar cererilor introduse după data intrării în vigoare a acesteia”.
Avocatul Poporului a invocat în sprijinul acțiunii sale lipsa conformității unor dispoziții legale din actul normativ față articolul 1 alineatul 5 și articolul 15 alineatul 2 din Constituție.
Avocatul Poporului este singura instituție îndreptățită să sesizeze Curtea Constituțională în cazul ordonanțelor de urgență.
Ce prevede legea
Creditorul poate introduce cererea de deschidere a insolvenței împotriva debitorului, începând cu datorii de minimum 40.000 lei, conform textului Ordonanței cu privire la insolvență și faliment, publicat în Monitorul Oficial.
Salariații pot să solicite deschiderea procedurii insolvenței dacă suma pe care o au de recuperat este mai mare de șase salarii medii brute pe economie/salariat.
Insolvența se aplică societăților commercial, societăților cu răspundere limitată și persoanelor fizice autorizate.
Dacă până acum insolvența se putea cere doar dacă trecuseră 90 de zile între data emiterii facturii și plată, în viitor creditorul va putea cere insolvența debitorului la 60 de zile după. Executarea planului de reorganizare este propusă să fie realizată pe o perioadă de un an, putând fi prelungită cu până la 12 luni, dar fără a depăși doi ani. În vechea formă, procedura putea dura până la patru ani.
Nu va mai putea propune un plan de organizare acel debitor care a mai apelat la procedura insolvenței în ultimii cinci ani.
Persoanele cărora le este imputată insolvența unei firme sunt obligate să acopere din propria avere datoriile debitorului și nu vor mai putea ocupa poziția de administrator la alte firme timp de 10 ani.
Legea introduce termenul de mandat ad-hoc reprezinta un instrument juridic similar funcției de mediator, iar rolul persoanei care îndeplinește acest rol este acela de a realiza în termen de 90 de zile o înțelegere între debitor și creditorii săi.
Autoritatea Națională pentru Administrare Fiscală va putea să se îndrepte împotriva firmei intrate în insolvență pentru a încasa datoriile curente din taxe, impozite și contribuții. Autoritățile pot trece la executarea silită a firmei intrate în insolvență.
Administratorul judiciar va fi numit temporar de către judecătorul sindic care, până la prima întâlnire a comitetului creditorilor, va trebui să și urmărească activitatea administratorului.
Guvernul a adoptat prin ordonanță de urgență modificări la legislația insolvenței, urmând ca noile reguli să devină valabile la data de 25 octombrie și să fie aplicate inclusiv procedurilor aflate în prezent în derulare.
