„Nișa proprietății intelectuale este una dintre cele mai dinamice și tehnice zone ale practicii juridice”

interviu cu av. Bogdan Bularda, Partener, Grecu Partners, coordonator NOMENIUS SRL

Ce ar trebui să știe publicul despre avocatul Bogdan Bularda, despre parcursul său profesional și despre angajamentul său, ca partener, în cadrul Grecu Partners?

Este rezultatul unui parcurs construit consecvent, cu multă disciplină profesională, pragmatism și orientare către soluții concrete pentru client. De-a lungul anilor, am fost implicat în mandate complexe, care au presupus nu doar expertiză tehnică, ci și capacitatea de a gestiona situații cu miză ridicată, termene strânse și decizii strategice. Cred că acest tip de expunere la proiecte dificile a contribuit decisiv la dezvoltarea mea profesională.

Numirea dumneavoastră ca partener în cadrul Grecu Partners a fost prezentată de doamna avocat Elena Grecu ca un rezultat firesc al performanței și implicării constante. Ce a însemnat acest pas pentru dumneavoastră, atât profesional, cât și personal?

Cu siguranță că acest pas implică o responsabilitate suplimentară, dar și un nivel diferit de satisfacție.

Mă preocupă în egală măsură dezvoltarea echipei, consolidarea relațiilor cu clienții și menținerea standardului de calitate care implica nu neaparat o solutie imediata, ci construirea unor strategii care aduc stabilitate și predictibilitate pe termen lung.

Cred într-o avocatură modernă, pragmatică și profund ancorată în realitățile de business.

V-ați specializat cu succes în aria Dreptului Proprietății Intelectuale și, ca atare, la această oră coordonați şi supravegheați toate procedurile administrative si litigioase ale firmei. Reprezentati astfel firma în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci – OSIM, European Union Intellectual Property Office – EUIPO, World Intellectual Property Organization – WIPO sau al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor – ORDA dar asistati clienții si în negocieri, în vederea încheierii de contracte sau a desfășurării litigiilor în faţa instanțelor de judecată sau de arbitraj. Care dintre toate aceste responsabilități este cea mai dificilă?

Cred că această niță a proprietății intelectuale este una dintre cele mai dinamice și tehnice zone ale practicii juridice, iar complexitatea sa reiese tocmai din intersecția dintre proceduri administrative, litigii și strategie comercială.

Reprezentarea în fața unor astfel de instituții presupune rigoare tehnică, cunoașterea precisa a procedurilor și o capacitate constantă de adaptare la practici administrative diferite. Fiecare jurisdicție are particularitățile sale, iar coordonarea eficientă a dosarelor implică o viziune unitară și anticiparea riscurilor încă din faza incipientă.

Pe langa aceste lucruri, nu este vorba doar despre a avea dreptate din punct de vedere juridic, ci despre a construi o soluție care protejează efectiv poziția de piață, reputația și interesele economice ale clientului.

Dintre toate componente implicate, cea mai mare provocare este responsabilitatea de a integra toate aceste paliere într-o strategie coerentă, adaptată fiecărui client. În proprietate intelectuală, deciziile luate într-o procedură administrativă pot avea consecințe directe într-un litigiu sau într-o negociere contractuală ulterioară. Coordonarea acestui sistem juridic, cu impact direct în business, este, din perspectiva mea, partea cea mai dificilă – dar și cea mai satisfăcătoare a activității.

Asistați, împreună cu colegii, clienți care au spețe în domeniul Proprietății Industriale, cu o rădăcini adânci în zona economică, dar și în domeniul Proprietății Intelectuale, în care creatorii își vor respectate drepturile de autor, atât de ușor încălcate în ziua de azi. Care este structura echipei cu care lucrați? Cum îi selectați, formați și păstrați?

Structura echipei este una colaborativă, iar implicarea nu este formală, ci reală si efectiva – fiecare avocat are un rol clar definit, însă încurajăm schimbul constant de idei și analiza în echipă, mai ales în dosarele cu miză ridicată. Proprietatea intelectuală evoluează rapid, iar soluțiile eficiente apar, de multe ori, din dialog profesional autentic.

Formarea este un proces continuu, iar noi implicăm colegii în proiecte complexe încă din faze incipiente ale carierei lor, tocmai pentru a le dezvolta gândirea strategică, nu doar abilitățile de execuție. Sustinem participarea la conferințe sau traininguri de specialitate, dar cel mai valoros proces de învățare rămâne mentoratul direct, în cadrul dosarelor.

Cred ca oamenii rămân acolo unde simt că evoluează, că sunt apreciați și că munca lor are impact real. Încerc să construiesc o cultură a responsabilității asumate, dar și a sprijinului reciproc. Cred ca performanța sustenabilă nu poate exista fără coeziune și încredere, asa ca sustin o responsabilitate individual asumata, dar si sprijinul reciproc.

Nomenius funcționează ca o entitate separată, dar strâns legată de Grecu Partners. Din perspectiva dumneavoastră, este vorba despre un brand distinct sau despre o extensie specializată a firmei-mamă? Cum resimt clienții această organizare?

„Two peas in a pod”. Nomenius este agentia noastra de proprietate industriala care functioneaza ca un departament al societatii de avocatura. Inainte era obligatorie existenta unei agentii IP, in special in relatia cu OSIM, dar in realitate exista o suprapunere intre agentia de IP si societatea de avocatura.

S-a emancipat suficient societatea românească în ultimul timp, așa încât jucătorii din economie să conștientizeze și să respectare drepturile legale de proprietate industrială și intelectuală? Care sunt consecintele nerespectarii drepturilor de proprietate intelectuală?

Societatea românească a evoluat semnificativ în ultimii ani în ceea ce privește înțelegerea și valorizarea drepturilor de proprietate industrială și intelectuală. Dacă în trecut aceste drepturi erau percepute, uneori, ca fiind secundare sau pur formale, astăzi tot mai mulți jucători din economie le privesc ca pe active strategice, cu impact direct asupra valorii companiei, reputației și competitivității în piață.

Digitalizarea accelerată, dezvoltarea comerțului online și internaționalizarea afacerilor au contribuit la această schimbare de perspectivă. În același timp, accesul mai facil la informație și armonizarea legislației la nivel european au consolidat cadrul de protecție.

Cu toate acestea, nu putem vorbi încă despre o maturizare deplină. Există domenii în care încălcările – fie că vorbim despre utilizarea neautorizată a mărcilor, copierea designului sau distribuirea nelegală a operelor protejate – sunt tratate cu o anumită superficialitate, uneori din necunoaștere, alteori dintr-o evaluare greșită a riscurilor.

Consecințele nerespectării drepturilor de proprietate intelectuală sunt însă semnificative. Dincolo de dimensiunea juridică, impactul reputațional poate fi chiar mai grav. Într-un mediu economic competitiv și transparent, o acuzație de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală poate afecta încrederea partenerilor, a investitorilor și a consumatorilor.

Cred că, totuși, suntem pe un trend pozitiv.

Răspunde conform, cu celeritate și dreaptă judecată, Justiția română la pledoariile și semnalele apărătorilor acestor drepturi în dosarele atent documentate?

Celeritatea rămâne însă o provocare influențată de volumul de cauze, complexitatea probatoriului și natura sofisticată a disputelor. Totuși, un aspect esențial pentru mediul economic este predictibilitatea deciziilor justiției: clienții și avocații așteaptă ca soluțiile să fie coerente și anticipate în baza cadrului legal și a jurisprudenței existente. Această predictibilitate este vitală pentru stabilitatea afacerilor, pentru protecția investițiilor și pentru consolidarea respectului față de drepturile de proprietate intelectuală.

Una dintre cele mai spinoase probleme la orizont o reprezintă avansul fulminant al tehnologiilor emergente. Cel mai notoriu caz este reprezentat de inteligența artificială, care dă imense bătăi de cap celor care au de înfruntat materialele deep-fake, celor care copiază, adaptează, schimonosesc sau substituie chiar munca adevărat creativă a unor creiere. Aveți suficientă încredere în tentativele de reglementare ale Uniunii Europene, de exemplu în acest EU AI Act (Regulamentul European privind Inteligența Artificială), prima lege cuprinzătoare din lume dedicată inteligenței artificiale, adoptată pentru a stabili reguli clare, etice și sigure pentru dezvoltarea și utilizarea AI?

Avansul tehnologiilor emergente, și în special al inteligenței artificiale, ridică provocări fără precedent în domeniul proprietății intelectuale. Problemele generate de materiale deep-fake, copierea sau reinterpretarea neautorizată a creațiilor originale impun atât reacții rapide, cât și un cadru legislativ solid și predictibil.

În acest context, inițiativa Uniunii Europene prin EU AI Act reprezintă un pas important. Este prima lege cuprinzătoare la nivel mondial care încearcă să stabilească reguli clare, etice și sigure pentru dezvoltarea și utilizarea AI. În principiu, măsurile propuse oferă un cadru de responsabilizare a actorilor economici și juridici și un mecanism pentru protecția drepturilor creatorilor.

Cu toate acestea, eficiența reală a reglementării va depinde de implementare și de modul în care sistemele de supraveghere și aplicare vor funcționa concret în practică. Tehnologia evoluează mult mai rapid decât legislația, iar provocările practice – de la identificarea încălcărilor până la cuantificarea daunelor – vor rămâne complexe.