Doamna avocat, pentru început, spuneţi-mi ce reprezintă pentru dumneavoastră profesia pe care o practicaţi şi care sunt valorile după care v-aţi ghidat mereu în exercitarea acesteia.
Profesia de avocat pentru mine reprezintă un adevărat miraj, o fascinaţie puternică, un vis îndeplinit. Avocatura nu este o meserie, ci o profesie, o profesie nobilă. Dar, dacă ar fi să mă exprim şi mai exact, cred că pentru mine avocatura este un mod de viaţă. Şi cum viaţa este atât de complexă, avocatura îţi aduce şi frustrări, şi insuccese, dar şi satisfacţii infinite care te fac să uiţi supărările de până atunci.
În realitate, avocatura înseamnă şi sacrificii, şi renunţarea la multe dintre „plăcerile vieţii” normale. S-ar putea spune, la o prima vedere, că avocatura, fiind o profesie liberală, îţi oferă şi libertate. Nimic mai fals. Când te dedici acestei profesii, întregul timp îţi este acaparat, pentru că după ce clientul pleacă din cabinet atunci începe munca ta de creaţie, de a găsi soluţia cea mai bună, de a fi cu adevărat în slujba clientului. Este o percepţie falsă şi aceea că îţi poţi face programul după bunul plac, pentru că programul tău este făcut de instanţe, de clienţi, niciodată nu te poţi elibera de profesie. De aceea, cei care si-au ales această profesie o fac cu pasiune.
Satisfacţiile profesionale, soluţia bună într-un proces, contează mai mult decât onorariul încasat şi bucuria de a da o veste bună unui client mă face să cred că mi-am ales cel mai frumos “stil de viaţă”!
Valorile după care m-am ghidat în profesie sunt, în primul rând, cele legate de profesionalismul cu care abordezi fiecare cauză, sinceritatea şi onestitatea în discuţiile cu clienţii, demnitatea şi respectul, pe care le impui în sălile de judecată.
Sunteţi prima doamnă aleasă ca Decan al Baroului Argeş, după ce această demnitate a fost ocupată doar de către bărbaţi, vreme de un secol şi jumătate. Ce anume credeţi că i-a convins pe avocaţii baroului să vă acorde acest vot?
Faptul că sunt prima femeie aleasă decan al Baroului Argeş este doar o statistică şi consider că, la momentul la care eu am candidat pentru această demnitate, mai erau foarte multe colege cu şanse egale cu mine de a fi Decan al Baroului. Vreau sa subliniez faptul că întotdeauna am apreciat că a fi Decan este o demnitate şi nu este o funcţie. A fi Decan implică foarte multă muncă, implicare, curaj, dar, când faci acest lucru cu tot sufletul, nimic nu este prea greu.
Chiar nu ştiu ce anume i-ar fi putut convinge pe colegii mei să îmi acorde votul de încredere, dar vreau să demonstrez la finalul mandatului că nu s-au înşelat când mi-au acordat acest vot.
Ce însemnătate are pentru dumneavoastră acest vot de încredere şi cum plănuiţi să coordonaţi activitatea celor 374 de avocaţi ai Baroului Argeş?
Votul de încredere acordat în anul 2015, la data la care mi-am început mandatul de Decan este un vot care implică din partea mea foarte multe responsabilităţi. Dar am alături de mine un Consiliu format din 10 colegi cu care am o colaborare foarte bună şi consider că fiecare lucru bun, fiecare reuşită nu este a mea, ci este a noastră, pentru că efectiv am solicitat participarea şi implicarea tuturor consilierilor în fiecare dintre problemele baroului. Tocmai de aceea, fiecare consilier are responsabilitatea unui compartiment, a unui segment al profesiei, iar când avem de pregătit acţiuni care implică baroul suntem uniţi cu toţii.
În fond, decanul este un manager şi contează foarte mult modul în care ştie să îşi coordoneze consiliul astfel încât fiecare consilier este un prodecan în fapt.
Un decan fără un consiliu cu viziune şi implicare nu va putea face singur nimic din ceea ce îşi propune pentru corpul avocaţilor. Sunt convinsă că doar împreună cu un consiliu activ şi puternic vom putea reda avocatului importanța ce o merită în înfăptuirea actului de justiție.
La începutul lunii mai se împlineşte un an de când aţi fost aleasă Decan. Cum a decurs această perioadă şi ce schimbări s-au produs în avocatura argeşeană?
Nici nu îmi vine să cred că a trecut aproape un an şi cred că a fost o perioadă relativ bună, fără provocări majore pentru profesia de avocat. Am încercat în toată această perioadă să fac ca profesia de avocat să fie cât mai vizibilă în societate, cât mai implicată în viaţa socială. Dincolo de provocările zilnice ale profesiei, am încercat cu colegii mei să oferim societăţii civile şi o altă imagine a corpului avocaţilor. În toamna anului trecut, Baroul Argeş a organizat o expoziţie de pictură a colegilor avocaţi, expoziţie care s-a bucurat de un real succes, depunerea jurământului tinerilor avocaţi stagiari s-a desfăşurat la Teatrul Al. Davila, fiind urmată de un concert de muzică simfonică, am organizat două conferinţe profesionale care au avut un impact extrem de pozitiv în întregul corp al avocaţilor.
Încercăm să construim pas cu pas, să fim vizibili în societate, să ne implicăm în acte de caritate, încercăm mai bine spus sa fim demni de această profesie nobilă.
La 1 februarie 2016, conform chestionarului de investigaţie socio-profesională al UNBR, în Baroul Argeş erau 11 avocaţi stagiari. Cum credeţi că va evolua numărul debutanţilor în profesie anii următori, ţinând cont de cerere şi ofertă?
Examenul de primire în profesie este un examen extrem de serios şi dorinţa celor care l-au conceput în această manieră a fost aceea de a asigura o manieră obiectivă de a accede în profesie. Nu spun că este perfect. Pentru că, personal, eu cred, că pentru a fi un avocat bun nu este suficient să ştii carte – îţi mai trebuie „ceva”. Este vorba despre acel „ceva” care te face special, care îţi dă înţelepciunea de a vorbi cu oamenii, de a le înţelege problemele, de a te implica în rezolvarea problemelor clientului. Sunt convinsă că modalitatea aceasta de examinare a testelor grilă, ne-a privat în această perioadă de nişte tineri care ar fi fost nişte foarte buni avocaţi şi mai accept şi ideea că dintre cei intraţi în avocatură nu toţi vor rămâne în profesie – pentru că deşi au cunoştinţe temeinice de drept, le lipseşte pasiunea pentru avocatură.
În ultimii ani, numărul celor intraţi în profesie a fost extrem de mic în Argeş. Avem 11 stagiari pentru că 8 au intrat în profesie în toamna anului 2015 şi 3 în anul anterior. Îmi doresc ca în anii următori să avem cât mai mulţi tineri colegi, pentru că Baroul Argeş este unul dintre barourile de tradiţie din România.
În data de 25-26 martie 2016 a avut loc Congresul Avocaţilor, la care aţi luat parte. Despre ce anume s-a discutat şi la ce concluzii s-a ajuns?
Congresul din acest an a fost un congres extrem de constructiv. Ce s-a discutat şi concluziile acestuia sunt deja materializate la această dată în hotărâri, rezoluţii, apeluri care sunt deja publicate pe site-ul UNBR.
Un singur lucru vreau să subliniez la împlinirea primului an de mandat în conducerea profesiei, cred că cea mai importantă concluzie a Congresului avocaţilor din acest an este aceea ca democraţia profesională funcţionează.
Cum găsiţi echilibrul între viaţa personală şi cea profesională? Ce lucruri aduc bucurie în viaţa dumneavoastră, în afara profesiei de avocat?
Cu eforturi mari încerc să găsesc echilibrul între viaţa personală, pentru care mi-a rămas, recunosc, destul de puţin timp, şi cea profesională. Mă străduiesc să acord la fel de multă importanţă familiei mele şi sper să reuşesc. Şansa mea este că şi ceilalţi membri ai familiei mele sunt atât de implicaţi în munca lor astfel încât, deşi există extrem de puţin timp pentru viaţa personală, important este că ştim să ne bucurăm de el.
În afara profesiei de avocat, mai am o mare pasiune. Pasiunea mea este munca în Clubul Rotary, este voluntariatul. Cred că activitatea în cadrul Clubului Rotary, de aproape 10 ani, m-a determinat, mi-a dat curajul şi entuziasmul de a candida şi de a fi Decan al baroului Argeş.
