Botezatu si Asociatii | The Counsel: Proiect de lege privind selectarea procurorilor europeni

Autor: Amalia Gogoci, Senior Associate din cadrul companiei Botezatu si Asociatii | The Counsel

La data de 5 martie 2018, Ministerul Justiției a lansat spre dezbatere publică un Proiect al Legii privind unele măsuri pentru aplicarea de către România a Regulamentului privind Parchetul European (EPPO)[1].

Potrivit Regulamentului[2], EPPO are competența materială de a investiga, de a urmări penal și de a trimite în judecată persoanele care săvârșesc infracțiuni ce aduc atingere sau sunt susceptibile de a aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene[3] – cum sunt frauda, spălarea banilor în care sunt implicate bunuri care provin din astfel de infracțiuni, corupția pasivă sau activă, deturnarea de fonduri –, infracțiuni ce presupun participarea la o organizație criminală ce are ca activitate principală comiterea unor asemenea infracțiuni, precum și orice altă infracțiune care este legată în mod indisolubil de un comportament infracțional de natură a aduce atingere intereselor financiare ale UE.

Prin „interese financiare ale Uniunii”, în sensul Regulamentului, se înțelege totalitatea veniturilor, cheltuielilor și bunurilor acoperite de, dobândite prin sau datorate bugetului Uniunii și bugetelor instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor înființate în temeiul tratatelor, precum și bugetelor gestionate și monitorizate de acestea.

În expunerea de motive se arată că Regulamentul menționat, deși de strictă și imediată aplicare, necesită adoptarea unei serii de măsuri legislative și instituționale pentru punerea sa în aplicare. În acest context, noua reglementare vizează procedura de desemnare a candidaților români pentru funcția de procuror european și de procuror european delegat în România și alte aspecte privind drepturile și statutul procurorilor și judecătorilor români care ar putea ocupa funcțiile de procuror-șef sau procuror-șef adjunct european, procuror european și procuror european delegat.

Proiectul de lege stabilește modalitatea de selectare a celor trei candidați în numele României în vederea numirii, de către Consiliul Uniunii Europene, în funcția de procuror european și condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească.

Astfel, selecția candidaților se va face pe baza unui interviu susținut în fața unei comisii prezidată de Ministrul Justiției și constituită dintr-un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de plenul acestuia, un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnat de procurorul general al acestui parchet, un specialist în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală și un specialist în resurse umane, ultimii doi desemnați de ministrul justiției.

Condițiile pe care magistrații trebuie să le îndeplinească pentru a candida constau în (i) deținerea a 15 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și (ii) deținerea unei experiențe relevante în ceea ce privește sistemul juridic românesc, urmărirea penală sau judecarea infracțiunilor financiare și cooperarea judiciară în materie penală.

În privința primei condiții, în Expunerea de motive se arată că vechimea propusă prin proiect vine să acopere cerința ce presupune deținerea calificărilor necesare[4] pentru numirea în cele mai înalte funcții judiciare din România.

Totodată, este interesant de observat că Proiectul de lege pare să renunțe la condițiile ce țin de oferirea garanțiilor de independență pe care Regulamentul european le impune.

La rândul lor, candidații pentru funcția de procuror european delegat vor fi supuși, în principiu, aceleiași proceduri de selecție, cu diferența că vechimea cerută este de 12 ani în funcția de procuror sau judecător.

Ulterior desemnării candidaților la nivel național, un juriu de selecție (format din douăsprezece persoane din rândul foștilor membri ai Curții de Justiție și ai Curții de Conturi, din rândul foștilor membri naționali ai Eurojust, al membrilor instanțelor naționale supreme, din rândul procurorilor de înalt nivel sau al juriștilor ale căror competențe sunt recunoscute) va da un aviz motivat, iar Consiliul selectează și numește unul dintre candidații pentru postul de procuror european din statul membru în cauză pentru un mandat de 6 ani care nu poate fi reînnoit.

Procurorii europeni delegați sunt numiți de Colegiul procurorilor europeni, la propunere procurorului-șef.

În ceea ce privește drepturile și statutul celor două categorii de procurori, este de menționat că procurorul european în numele României va fi eliberat din funcție în momentul numirii sale și va putea să revină la postul deținut în România de procuror/judecător la încetarea mandatului, pe când procurorul european delegat rămâne procuror în înțelesul Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și beneficiază de toate drepturile prevăzute de legea română.

[1] Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 31.10.2017;

[2] Articolul 4 din Regulament;

[3] Așa cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal;

[4] Articolul 16 alin. 1 lit. c) din Regulament;




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *