Piața insolvențelor s-a structurat în 2013, iar maturizarea ei a creat un cadru pentru restructurările în afara procedurii insolvenței, este opinia specialiștilor Casei de Insolvență Transilvania, liderul pieței de insolvență din România. Conform previziunilor acestora, 2014 va fi un alt an dificil pentru multe sectoare din economie, ca urmare a consumului în continuare scăzut, a accesului greoi la finanțare, dar și a efectelor secundare generate de reglementările Basel III, cu referire la indicatorii de lichiditate ai sistemul bancar. Ajustările prudențiale impuse vor avea un impact treptat asupra modului în care băncile gestionează creditele neperformante.
„După 5 ani de criză e mai dificil să identificăm sectoarele aflate într-un moment favorabil, față de cele ce vor avea dificultăți. Fără o infuzie de lichidități în piață care să dezghețe consumul este nerealist să sperăm într-o relansare. Creditele raportate la BNR se află la un nivel minim pentru ultimii doi ani, iar cel al restanțelor la un nivel maxim, de peste 15%. Cel mai probabil, ne aflăm doar la mijlocul crizei”, a declarat Rudolf Vizental (foto), asociat coordonator al Casei de Insolvență Transilvania.
La sfârșitul lunii octombrie 2013, conform statisticilor BNR, nivelul creditelor companiilor era de 26,65 mld. euro, față de 28,32 mld. euro la octombrie 2012. Creditele au scăzut, în condițiile în care ponderea restanțelor a crescut de la 12,10% la 15,11%.
Conform specialiștilor Casei de Insolvență Transilvania, dintre cei mai expuși în 2014 dificultățiilor financiare vor fi producătorii din sectorul alimentar, precum și beneficiarii de subvenții sau de chirii, care se vor confrunta anul viitor cu situații de insolvență.
În sectorul alimentar companiile producătoare sunt prinse ca într-o menghină între furnizorii de cereale și marii retaileri (key accounts), fiind veriga slabă în abele relații. Pe partea de achiziții, în condițiile unor volatilități mari la prețul meteriilor prime (cereale, carne, lapte), stabilitatea businessului și predictibilitatea acestuia sunt serios afectate. Pe partea de vânzări, contractele rigide și taxele multiple duc marja comercială de multe ori în zone negative. În aceste condiții, supraîndatorarea, specifică producătorilor care au investit, este gestionată doar prin eșalonări.
Dificultăți pentru cei care închiriază
Probabil cel mai afectate companii vor fi cele care obțin venituri în urma închirierilor: spații comerciale (mall-uri), clădiri industriale, spații de birouri (office). Cele mai multe proiecte au fost dezvoltate în condiții de boom imobiliar, cu costuri și credite mari, cu previziuni privind veniturile viitoare (chirii), care astăzi nu mai sunt realiste.
Chiriașii din mall-uri sunt fie retail-eri aflați în dificultate de a plăti chiria, fie magazine care atrag clienții, dar care au chirii mici. În condițiile în care comerțul on-line câștigă tot mai mult teren, iar pentru mare parte din populație consumul se limitează în continuare doar la coșul de bază, nu sunt de așteptat perspective de redresare pentru retail. Prin urmare, nici șanse de majorare a chiriilor nu se întrevăd.
Anul următor va fi unul dificil și pentru beneficiarii de subvenții, care vor fi afectați în mare măsură din cauza întârzierilor la plată a subvențiilor, un exemplu semnificativ fiind cel al certificatelor verzi. Chiar dacă se estimează perspective bune pentru sectorul agricol, întârzierile subvențiilor au întotdeauna un impact imediat și asupra costurilor și asupra performanței. Veniturile sunt afectate negativ, în timp ce costurile cresc, ca urmare a nerespectării termenelor de plată.
„Faptul că anumite companii vor avea dificultăți financiare nu înseamnă că vor ajunge inevitabil în insolvență. Credem cu tot mai multă tărie că soluțiile de redresare în afara insolvenței sunt niște instrumente accesibile care încep să dea rezultate. În primul rând însă, problema trebuie identificată din timp și tratată în mod eficient”, a adăugat Rudolf Vizental.
