Search
Luni 1 Martie 2021
  • :
  • :

Cum se susține inovarea în organizație și la nivel de industrie?

Autor: Daniel A. Bujorean, Ensight Management Consulting

Climat pentru inovație 

Într-un articol recent, directorul editorial al Ziarului Financiar se întreba „de unde vor veni următoarele creşteri economice, pentru că România pare să ardă intern?”

Analiza avea ca şi laitmotiv lipsurile: faptul că investiţiile străine vor înceta să mai fie un motor de creştere economică, antreprenorii locali sunt ori lipsiţi de susţinerea statului, ori de dorinţa de a investi, iar statul este lipsit de viziune, competenţă, fiind încă subjugat corupţiei.

Toate acestea în contextul în care titlurile celor mai importante publicaţii de business din România anunţau consolidări pe multe pieţe interne.

Pare că matricea clasică de dezvoltare şi creştere durabilă guvernată de investiţii, productivitatea muncii, forţa de muncă, materia primă şi inovarea tehnologică, nu este susţinută de realitatea economică. Dar cel puţin doi dintre aceşti factori pot fi îmbunătăţiţi printr-un proces numit inovare.

Inovarea este o, sau poate singura, soluţie pentru o creştere durabilă la nivel macro şi la nivel de organizaţii, însă procesul începe cu crearea infrastructurii. În esenţa lui, acest cuvânt atât de des folosit, înseamnă să implementezi soluţii mai bune pentru crearea de valoare şi creşterea performanţei prin creativitate, tehnologie şi cercetare.

Sunt multe clasificări pentru inovare, dar consider că majoritatea pot fi uşor incluse în următoarea clasificare: inovare de business (proces, metodă, model de afaceri) inovare de marketing (piaţă, produs/servicii, tactici, canal de distribuţie) şi inovare tehnologică.

Dar cum se susţine inovarea? O teorie binecunoscută a economistului austriac Joseph A. Schumpeter vorbeşte despre doi factori fundamentali, care creează „infrastructura inovării”:

1. Antreprenorii inovării trebuie să aibă cunoştinţe tehnice pentru producerea de noi produse inovatoare şi cadrul legal care să-i încurajeze; 

2. Aceştia trebuie să aibă acces la fonduri pentru finanţare. Este o teorie dedicată conceptului macro de creştere economică, dar poate fi uşor aplicată şi la nivel de organizaţie.

Deşi există o strategie de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru ciclul strategic 2014-2020, planul de implementare pare că nu funcţionează optim, deoarece nu vedem o ameliorare a principalelor probleme evidenţiate.

La capitolul competenţe digitale şi tehnice – primul factor esenţial pentru susţinerea creşterii, România nu a evoluat aproape deloc din 2015.

Raportul Comisiei Europene în legătură cu piaţa digitală europeană din 2016 situează România pe ultimul loc din 28 de ţări. Sunt probleme aproape la toate capitolele analizate, dar mai cu seama la competenţele digitale ale românilor – nivelul cel mai scăzut din toată Europa.

Aceste competenţe se confundă foarte bine cu persoanele juridice din România – acei antreprenori care nu îşi permit o funcţie de marketing în organizaţie şi sunt dezavantajaţi competitiv din cauza lipsei de competenţe digitale.

Dar chiar şi companiile mijlocii şi mari au probleme serioase din cauza lipsei de expertiză de înaltă calificare în tehnologia informaţiei.

În acest domeniu, Comisia Europeană raportează o uşoară creştere a posturilor de specialist IT şi o scădere a numărului de absolvenţi. Cu siguranţă creşterea competenţelor digitale este nu doar un factor esenţial pentru creştere prin inovare, dar şi pentru competitivitatea economică.

Problema capitalului uman este subliniată şi de Indexul Global al Inovaţiei, care consideră că aceasta este una dintre cele mai mari carenţe ale României, problemă bine identificată şi în Strategia de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020, care recunoaşte faptul că „Lipseşte masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promiţătoare şi, în mod special, pentru cercetarea şi inovarea interdisciplinară.”

În privinţa accesului la finanţare pentru afacerile inovatoare, soluţiile sunt limitate la finanţarea pe bursă, crowdfunding – care este subdezvoltat în România, anumite fonduri europene şi capitalurile de risc. Şi aici e nevoie de dezvoltarea acestora, dar şi de introducerea unor soluţii alternative de finanţare.

Pentru rezolvarea acestei probleme de finanţare, dar şi a lipsei de resurse umane sau a centrelor de cercetare şi dezvoltare deţinute de companii, au apărut pe piaţa globală modele de platforme-punte de legătură între organizațiile mari și start-up-uri.

Javaness este un proiect de acest gen – el este lansat de partenerul Ensight Management Consulting din Franţa si inspirat de o idee simplă: organizațiile mari au nevoie de noi inițiative antreprenoriale digitale pentru a se transforma, iar start-up-urile au nevoie de organizații mari ca să se dezvolte.

Programul de accelerare include: mentorat, dezvoltarea de afaceri, proiectare în funcție de experiența de utilizare, cercetare și expertiză tehnologică. Platforma este destinată să lucreze în serviciul organizațiilor mari și, în parteneriat cu ele, cu scopul de a accelera inovațiile digitale.

Există, aşadar, două abordări complementare care susţin cresterea prin inovare – una a statului şi una a companiilor. Statul trebuie să crească în primul rând competenţele digitale şi capitalul uman, iar organizaţia trebuie să investească în proiecte de transformare organizatională pentru crearea unui climat de inovare intern.

Proiectele de transformare coordonate de consultanții în management susțin dezvoltarea capabilității de inovare a marilor companii din interior.

Un proiect important pe care companiile ar trebui să-l ia în considerare este diagnoza culturii organizaționale. Acest proiect ajută companiile să-și pregătească un mediu favorabil pentru inovare și implementează procese pentru încurajarea inovației.

Google este un exemplu celebru pentru acest proiect. Compania a implementat regula ‚20% din timp’ care oferea posibilitatea angajaților să lucreze 20% din timpul de lucru la idei noi despre care credeau că pot ajuta compania. Un mod simplu de a încuraja gândirea inovativă este să introduci o adresă de email dedicată pentru noi idei și posibilitatea de a discuta aceste idei în cadrul organizației.

De asemenea, transformarea graduală a organizației poate fi efectuată și prin următoarele proiecte: reorganizare şi transformare organizaţională, strategie IT, optimizarea proceselor, managementul proceselor de transformare, precum introducerea de sisteme ERP sau CRM sau digitizarea (obținerea biroului fără hârtii).

Răspunsul este un categoric Da, există o soluție pentru creșterea economică și creșterea afacerii și inovarea este mai degrabă o necesitate astăzi decât o investiție lăsată pentru mâine.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *