Articol de Elena Badea (foto), Director de Marketing și Comunicare, EY România
Clienții și corporațiile devin tot mai familiarizați cu mediul digital. Social media, aplicațiile și dispozitivele digitale au devenit parte din activitățile de business de fiecare zi. În prezent, provocarea vine, însă, din implementarea unor noi modele organizaționale care să permită companiilor să integreze atât digitalul, cât și tradiționalul în structurile de business.
Pe de altă parte, cititorii tradiționali de altă dată își încearcă acum abilitățile de scriitori, astfel că jurnalismul social și crowdsourcing-ul au ajuns să remodeleze semnificativ modul în care sunt generate și absorbite informațiile.
În ultimii cinci ani, s-a putut observa o descreștere constantă a consumului de print, la nivelul întregii piețe media din Europa Centrală și de Est. În cazul României, printul a scăzut semnificativ în perioada 2009-2012, acest trend continuând și în 2013. Cum tendința generală a consumatorilor este de a citi presa on-line, printul se va confrunta pe mai departe cu mari provocări.
Structura mixului de media a fost influențată de doi factori majori: stilul de viață al consumatorilor și obiceiurile lor de cumpărare, modelate de recesiune și explozia Internetului, facilitată de tehnologia tot mai accesibilă care a diversificat canalele prin care consumatorul poate fi atins.
În 2012, cota de piață a printului în România era de 7%, iar cota de piață a digitalului era, în același an, de14%, în creștere de la 3% în 2008. Cea mai mare cotă de piață a digitalului din regiune se înregistrează în Polonia, Ungaria și Estonia, cu o valoare de peste 15% (conform Media Fact Book România 2013).
Dilema cu care se confruntă publisherii este nevoia de a digitaliza și, în același timp, de a menține operațiunile tradiționale pe parcursul acestui transfer. Companiile de publishing și cele media sunt nevoite să armonizeze cele două structuri, menținând modelul lor tradițional de business, în timp ce implementează și cea de-a doua structură pentru mediul digital. În această situație, provocarea pentru companii este cum să distribuie echilibrat resursele.
Modele organizaționale ale companiilor trebuie să încurajeze procesul de monitorizare a comportamentului consumatorilor prin crearea unei legături bi-direcționale între produsul oferit la timp și nevoile consumatorilor. Organizațiile de media vor fi, de asemenea, nevoite să asigure un echilibru între gradul de atractivitate și disponibilitate al conținutului pe platforme diferite.
Modele organizaționale pentru studiourile de știri în timp real/newsrooms
Companiile de media care fac primul pas în tranziția de la modelul actual de business la unul reactiv, adaptat cerințelor reale ale pieței, trebuie să se concentreze pe modelul de organizare al unui studio de știri în timp real – newsroom.
Există cinci cadre organizaționale pentru modele de tip studio de știri în timp real:
1. Descentralizat – în care există echipe dedicate pe fiecare departament;
2. Modelul cu platforme secundare (non-core) – în care echipe secundare produc conținut pentru mai multe mărci;
3. Modelul cu platforme principale dedicate (core) – în care întreaga echipă dedicată (core) creează în comun conținut pentru diversele mărci;
4. Fabrica de conținut – toate echipele de conținut distribuie și produc conținut pentru toate mărcile;
5. Conținut adaptat – conținutul este produs pentru marca dominantă și readaptat pentru celelalte mărci.
Un studiu EY, derulat în rândul companiilor de media s-a concentrat pe trei funcții cheie: producția de conținut, vânzări și digital. Din studiu a reieșit că 75% dintre companii au optat să implementeze modelul descentralizat pentru segmentul digital. Deși beneficiile centralizării sunt cunoscute – favorizează creșterea profesionalismului și un mai bun control al resurselor dedicate digitalului – acestea nu sunt percepute în măsură să compenseze sinergiile generate de integrarea echipelor editoriale.
Unitățile de business digitale trebuie văzute ca un vector de inovare în atingerea unor obiective precum: asigurarea operațiunilor zilnice pe platformele digitale existente, colaborarea cu celelalte linii de business pentru crearea și dezvoltarea de produse noi și generarea de noi concepte sau modele de business.
Strategia de conținut a organizației (ECS)
Strategia de conținut a organizației înglobează strategiile, metodele și instrumentele folosite pentru a identifica, administra, stoca și livra conținut și coordonarea acestora cu procesele operaționale.
Principalele beneficii ale strategiei de conținut:
Reducerea timpului și a costurilor de punere pe piață a produselor noi (prototipare rapidă).
Reducerea timpului și a costurilor de livrare a produselor existente, în principal valorificarea conținutului distribuit și reutilizat.
Îmbunătățirea anumitor zone, cum ar fi rentabilitatea investiției (ROI), capacitatea de evaluare și procesele de planificare editorială.
Industria de media trece printr-o transformare structurală majoră generată de o combinație de factori care includ creșterea media digitale, schimbările în obiceiurile de consum de media ale clienților, precum și deteriorarea modelului economic tradițional.
Într-un context marcat de scăderea veniturilor, companiile media trebuie să depășească metodele tradiționale, conservatoare, de reducere a costurilor și să dezvolte modele și procese de operare cu adevărat inovatoare, care să le permită să genereze veniturile de care au nevoie pentru a investi în modelele de afaceri de viitor și de a păstra liniile de business profitabile. Companiile de publishing și media pot supraviețui doar dacă sunt în măsură să se adapteze erei digitale, cerințelor consumatorului digital și să își recalibreze resursele, astfel încât să definească un nou model de business.
