Interviu cu Gheorghe Piperea, Partener Fondator, Piperea & Asociaţii
(Publicat în Nr. 7 al revistei Legal Magazin)
Faptul că ne aflăm, încă, pe primul loc în regiune din punctul de vedere al firmelor aflate în insolvență este un indiciu al unei economii românești aflate încă într-o perioadă de redresare, este de părere Prof. Gheorghe Piperea, Partener Fondator, Piperea & Asociații. Potrivit acestuia, încrederea între partenerii de afaceri reprezintă una dintre condițiile pentru funcționarea în mod normal a mediului de business, iar lipsa acesteia, manifestată accentuat în România ultimilor ani, nu va produce urmări favorabile mediului de afaceri. Despre situaţia firmelor aflate în insolvenţă în România, dar şi despre noua Lege a insolvenţei persoanelor fizice vă invităm să citiţi în rândurile care urmează.
- Au fost publicate recent datele preliminare ale BPI şi Coface privind evoluţia insolvenţei în România, în primul trimestru din 2015. Principala concluzie ar fi că numărul insolvenţelor noi a scăzut cu 58% faţă de perioada similară din 2014. Este aceasta o veste bună, sau numai dovada că scăpăm de firmele fără activitate?
În primul rând, faptul că a scăzut numărul societăților împotriva cărora s-a deschis procedura insolvenței poate fi interpretat ca o tendință de redresare a economiei la nivel național. Într-adevăr, o scădere cu 58% față de perioada similară a anului trecut este una substanțială, care nu poate fi trecută cu vederea.
De asemenea, este posibil să mai existe două motive ale acestei scăderi. Pe de o parte, în ultimii ani, au existat foarte multe societăți calificate întreprinderi mici și mijlocii, care au intrat în insolvență sau în faliment, drept pentru care, în prezent, numărul societăților cu răspundere limitată care pot intra în insolvență este redus.
Pe de altă parte, potrivit Legii nr. 85/2014, cererea de deschidere a procedurii, formulată de către debitor, este condiționată de notificarea organelor fiscale. Ca urmare a acestor notificări, organele fiscale se pot prezenta pentru a efectua diverse controale. Din această perspectivă, poate exista un impediment de natură psihologică din partea reprezentanților societăților, de teama potențialelor controale ale organelor fiscale. În această situație însă, insolvența este deja instalată, dar nu este declarată, iar consecințe pot interveni și pe plan al dreptului penal, deoarece se poate săvârși astfel infracțiunea de bancrută simplă.
În plus, procentul anterior menționat trebuie interpretat și prin prisma creșterii numărului insolvențelor mari. Împrejurarea că o serie de societăți cu un capital social de 200 de lei intră în insolvență sau în faliment poate reprezenta o ”curățare” binevenită a mediului de afaceri, însă insolvența societăților mari poate fi problematică, mai ales în condițiile în care nu este gestionată corespunzător. Mai mult, această creștere este problematică, mai ales din perspectiva pericolului de calificare, de către Comisia Europeană, a ștergerii de datorii ca ajutor de stat.
În concluzie, faptul că ne aflăm, încă, pe primul loc în ceea ce privește numărul profesioniștilor aflați în insolvență este un indiciu al unei economii românești aflate încă într-o perioadă de redresare.
- Tot din analiza Coface rezultă că media instrumentelor refuzate la plată a atins un nou maxim, de aproape cinci ori mai mare decât nivelul înregistrat în anul 2008 (înainte ca efectele crizei financiare globale să se resimtă pe plan local). Încrederea între partenerii de afaceri a scăzut aşadar foarte mult. Ce urmări va avea acest lucru?
Din păcate, încrederea între partenerii de afaceri reprezintă una dintre condițiile pentru funcționarea în mod normal a mediului de business. Refuzarea la plată a instrumentelor de debit poate fi însă și o metodă prin care profesioniștii evită eventuale dificultăți în recuperarea sumelor de bani care li se cuvin, aspect ce poate fi benefic, privit însă individual. Cu toate acestea, lipsa încrederii, manifestată prin orice mijloc, nu va produce urmări favorabile mediului de afaceri.
- Ce poate fi făcut pentru îmbunătăţirea relaţiei firmei insolvente cu partenerii de business?
Îmbunătățirea relației unei societăți aflate în insolvență cu partenerii de business se poate realiza printr-un plan de reorganizare cât mai bine pus la punct. Neîncrederea şi teama de a mai acorda şanse firmelor aflate insolvenţă sunt poate factori care contribuie la procentul foarte mic de reorganizare cu care se încheie aceste proceduri în România.
- Ce măsuri sunt necesare pentru a creşte gradul de reuşită a firmelor care intră în insolvenţă?
Într-adevăr, insolvența este de multe ori percepută ca un stigmat, ceea ce poate conduce la neîncredere din perspectiva mediului de afaceri. Acest stigmat poate fi însă atenuat printr-o reală implicare a practicianului în insolvență, înțelegere din partea creditorilor și, cum am precizat anterior, un plan de reorganizare cu șanse reale de reușită.
Din păcate, numărul societăților care reușesc să se redreseze prin intermediul reorganizării este încă redus. Cu toate acestea, având în vedere faptul că, potrivit Legii nr. 85/2014, perioada de reorganizare poate dura până la 3 ani de zile, este încă prematur să apreciez cu privire la evoluția numărului de societăți care vor reuși în implementarea planului de reorganizare.
- Pe 20 mai, Parlamentul a aprobat Legea insolvenţei persoanelor fizice. Părerile despre noua lege sunt împărţite, dar în general practicienii în insolvenţă sunt îngrijoraţi vis-a-vis de modul în care va fi implementată aceasta. Consideraţi că va avea efecte benefice?
Nu consider că proiectul de lege, astfel cum a fost aprobat de Parlament, va avea efecte benefice. Mai mult, am solicitat Președintelui României trimiterea acestuia spre reexaminare Parlamentului. În opinia mea, proiectul de lege este neconstituțional, deoarece încalcă art. 16 și art. 21 din Constituția României, prin dispozițiile care prevăd că nu pot beneficia de prevederile legii cei care nu au domiciliul stabil sau reședința obișnuită în România, în cele 6 luni anterioare depunerii cererii, precum și prin dispozițiile care prevăd că nu pot beneficia de prevederile legii cei care au fost concediați disciplinar.
De asemenea, proiectul de lege este neconstituțional prin faptul că, potrivit art. 4 alin. (4) lit. f) pct. 1, persoanei fizice simplu particular îi este interzis să înceteze un contract de muncă, prin acordul părților sau prin demisie. Astfel, prin acest text se încalcă prevederile art. 41 din Constituția României, având în vedere că persoana fizică simplu particular este astfel îngrădită să își exercite dreptul la muncă.
Cele două efecte esențiale ale insolvenţei pentru care se poate spune că acela care apelează la această procedură este protejat, adică suspendarea executărilor silite și înghețarea valorii datoriilor, se produc doar după ce un plan de reeșalonare a datoriilor va fi aprobat de către comisia de insolvență. Or, la această etapă se ajunge după o procedură extraordinar de complicată și încâlcită, pe care debitorul supra-îndatorat trebuie să o deruleze timp de 8 luni de la depunerea primei notificări către creditori (în varianta optimistă) până la 2 ani (în varianta realistă).
În plus, în afară de multiplele competențe similare cu cele ale organelor judiciare acordate unei comisii din care nu face parte niciun magistrat, cel mai vădit aspect de neconstituționalitate al legii este încălcarea dreptului la locuința personală și familială a debitorului.
Care consideraţi că sunt principalele avantaje ale Legii, în forma actuală, dar dezavantaje?
Legea insolvenței persoanelor fizice este un act normativ absolut necesar sistemului juridic românesc. Cu toate acestea, nu pot fi de acord cu forma propusă spre promulgare Președintelui României, având în vedere că aceasta nu rezolvă efectiv situația simplilor particulari aflați în încetare de plăți.
Având în vedere statisticile şi noutăţile legislative, anul 2015 se anunţă a fi foarte activ în ceea ce priveşte insolvenţa. Cum estimaţi că va evolua domeniul în acest an? Vor fi păstrate tendinţele din primul trimestru?
Este posibil ca tendințele din primul trimestru să fie păstrate, cel puțin pentru moment. Având în vedere faptul că în curând va interveni perioada de vacanță judecătorească, o nouă apreciere statistică va putea fi realizată abia în toamnă, când este posibil să se producă efectele pe care le menționam anterior. În ceea ce privește insolvența simplilor particulari, îmi doresc ca respectivul proiect de lege să nu fie promulgat de către Președintele României și să fie trimis spre reexaminare Parlamentului.
