de Arcadie Parfenie, Manager în cadrul departamentului de Asistență fiscală, Ernst & Young
Percepția privind cloud computing s-a conturat foarte bine în ultimii ani, devenind un concept popular în majoritatea piețelor care se confruntă cu dificultățile recesiunii, datorită importantelor beneficii legate de economia costurilor pe care le aduce. Cloud computing reprezintă o infrastructură cu o bază amplă de sisteme IT ce conține servere și alte echipamente situate în multe țări și interconectate cu scopul de a oferi multiple informații și servicii IT. Utilizarea cloud elimină necesitatea ca o companie să dețină propria infrastructură IT și, totodată, facilitează accesul la informații cu un minimum de efort din partea utilizatorilor ce au nevoie doar de o conexiune la internet. Astfel, numărul companiilor ce recunosc potențialul de reducere a costurilor precum și capacitatea de a evita investițiile inițiale semnificative, continuă să crească. Aceste avantaje aduse prin adoptarea cloud în mediul de afaceri, a determinat 59% din companii să utilizeze sau să planifice utilizarea acestuia, conform studiului Global Information Security Survey 2012, realizat de Ernst & Young.
Un aspect important referitor la serviciile cloud este modul de impozitare a veniturilor generate, care trebuie să țină cont de mai multe aspecte: locul în care angajații companiei își desfășoară activitatea, locul unde sunt puse la dispoziție informațiile precum și locul unde sunt situate activele companiei. Serviciile cloud sunt furnizate în mai multe țări, ceea ce presupune că atât furnizorul de servicii cloud (FSC) cât și utilizatorul trebuie să se supună reglementărilor fiscale din țările prin care rețeaua cloud transmite informații utilizatorilor. În vederea determinării acestui aspect, majoritatea țărilor se orientează după liniile directoare ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare ce stabilește un set de factori prin care determină dacă o societate este responsabilă să plătească impozitul într-o anumită zonă.
Tipul venitului obținut în urma serviciilor oferite prin cloud este un aspect important în vederea îndeplinirii obligațiilor fiscale. Astfel, în cazul în care se efectuează o plată de la un utilizator situat într-o țară către FSC, situat în altă țară, trebuie avut în vedere ce reprezintă această plată: redevență, licență, chirie sau cumpărarea unui serviciu, deoarece fiecare tip de plată prezintă un tratament fiscal diferit. Mai mult, determinarea impozitelor indirecte ca TVA sau taxele pe bunuri și servicii este și mai complexă, principala problemă fiind reprezentată de stabilirea momentului taxării pe parcursul unei operațiuni. Deși multe țări aplică regula de taxare ca fiind “locul prestării”, pot exista totuși situații în care FSC furnizează un serviciu din diferite locații către un client global ce poate avea acces la acel serviciu din mai multe birouri situate în mai multe țări și astfel, determinarea locului prestării poate fi greu de stabilit. Un alt aspect important este cel al prețurilor de transfer ce trebuie luate în considerare în determinarea profitului ce revine fiecărei jurisdicții.
Lupta pentru a ține pasul
Modelele de afaceri bazate pe cloud computing evoluează mai repede decât pot autoritățile fiscale să formuleze ghiduri de interpretare și aplicare a legislației fiscale, oferind astfel companiilor o incertitudine considerabilă în ceea ce privește tratamentul fiscal. În prezent, autoritățile fiscale se concentrează pe adaptarea sistemelor care au fost concepute să facă față bunurilor și serviciilor livrate fizic, la epoca modernă, unde serviciile și bunurile pot fi redirecționate prin simpla apăsare a unui buton. În același timp, experții consideră că organizațiile nu acordă suficientă atenție implicațiilor fiscale ce rezultă din introducerea serviciilor cloud în strategia IT.
Optimizarea serviciilor cloud: o oportunitate, nu o provocare
Cloud computing reprezintă pentru companiile din întreaga lume o bună oportunitate de a reduce costurile, însă problemele fiscale pot eroda aceste câștiguri. Furnizorii de servicii cloud trebuie să-și adapteze serviciile în prezența mediului fiscal, iar CFO-ul și consiliul de conducere trebuie să se documenteze și să ia în considerare implicațiile fiscale și cerințele de reglementare atunci când selectează un furnizor de servicii cloud. Experții consideră că mărimea companiei joacă un rol important în înțelegerea și adoptarea eficientă a serviciilor cloud prin accesul mai bun la opiniile specialiștilor fiscali. În ansamblu, cloud computing reprezintă o provocare pentru furnizori, companii, autorități fiscale și autorități de reglementare deopotrivă. Cu toate acestea, implicațiile fiscale nu trebuie să devină factorul decisiv pentru integrarea cloud în strategia de IT și dimpotrivă, organizațiile trebuie să exploreze avantajele serviciilor cloud, optimizându-le fiscal.
Ernst & Young este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 167.000 de angajați în 700 de birouri din 140 de țări și venituri de aproximativ 24,4 miliarde dolari în anul 2012. În România, Ernst & Young este unul dintre liderii de pe piața serviciilor profesionale încă de la înființare, în anul 1992. Cei peste 500 angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, fiscalitate, asistență în tranzacții și servicii de asistență în afaceri către companii multinaționale și locale.
