Articol de Radu Diaconu, Manager și avocat, EY România
Guvernul României a adoptat recent ordonanța de urgență privind noul Cod al Insolvenței. Scopul acestuia era unificarea prevederilor legislației insolvenței și înlesnirea executării silite de către creditori a creanțelor societăților românești aflate în insolvență.
Această ordonanță de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 4 octombrie 2013 și a intrat în vigoare la data de 25 octombrie 2013. Cu toate acestea, a fost atacată la Curtea Constituțională a României, care a concluzionat că modul în care a fost adoptată – respectiv prin ordonanță de urgență – a fost neconstituțional, întrucât nu exista nicio urgență reală care să justifice “zelul legislativ” al Guvernului.
Aplicarea noului Cod al Insolvenței a fost suspendată imediat după publicarea hotărârii Curții Constituționale, la data de 1 noiembrie 2013. Prin urmare, noul Cod al Insolvenței a fost în vigoare numai 7 zile.
Este totuși de așteptat ca actuala coaliție de guvernare să treacă prin Parlament o lege care să reia în mare măsură prevederile Codului Insolvenței. Astfel, modificările aduse de noua legislație rămân relevante.
Prevederile defunctului Cod al Insolvenței permiteau autorităților fiscale să execute silit creanțele născute după deschiderea procedurii insolvenței, afectând astfel considerabil protecția oferită societăților aflate în insolvență. Durata planului de reorganizare se reducea la un an (de la 3-4 ani), făcând reorganizările judiciare practic imposibile. În plus, planul de reorganizare trebuia aprobat de creditorii care dețineau minim 50% din valoarea creanțelor împotriva unei societăți aflate în insolvență (această condiție reprezintă o noutate pentru sistemul românesc al insolvenței). De asemenea, judecătorul-sindic putea desemna un administrator judiciar provizoriu pe baza ofertelor depuse la dosarul instanței de către diverși administratori judiciari. Se dorea astfel eliminarea situației des întâlnite în practică în care o societate care solicita deschiderea procedurii insolvenței avea dreptul de a desemna un administrator judiciar provizoriu (care nu atrăgea răspunderea administratorilor societății aflate în insolvență).
Instituțiile financiare internaționale solicită de mai mult timp o reformă a sistemului românesc al insolvenței. În consecință, este doar o chestiune de timp până când eroarea procedurală a utilizării unei ordonanțe de urgență va fi rectificată și o lege cu prevederi similare va fi adoptată. Rămâne de văzut dacă noua legislație va aduce într-adevăr mult dorita reformă a sistemului românesc al insolvenței.
