Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) susține menținerea statutului actual al Registrului Comerțului și se opune transferului acestei instituții de la Ministerul Justiției la Camera de Comerț și Industrie a României, a subliniat, președintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Acesta a arătat că, la Senat, în data de 21 februarie, a fost înregistrată o inițiativă legislativă privind registratorii comerciali și activitatea de înregistrare în Registrul Comerțului care prevede transferul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) de la Ministerul Justiției la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), ceea ce înseamnă în fapt abandonarea statutului de instituție publică al ONRC, CCIR fiind o organizație neguvernamentală.
“La nivel european și internațional, Registrul Comerțului are statutul de instituție publică”, a subliniat președintele CNIPMMR.
Potrivit datelor prezentate, într-un număr de 36 de țări este menținut controlul public asupra Registrului Comerțului, cu intensități diferite, dominantă fiind opțiunea acordării statutului de instituție publică, în cele mai multe cazuri având forma unei instituții autofinanțate, aflate în subordinea unui minister.
Astfel, în 17 țări (Austria, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Gibraltar, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mali, Maroc, Slovenia, Polonia, România, Spania, Ungaria), Registrul Comerțului este în subordinea Ministerului Justiției sau a tribunalelor.
În alte 17 diverse state (Algeria, Anglia – Țara Galilor, Australia, Belgia, Canada – Yukon, Cipru, Danemarca, Elveția, Finlanda, Irlanda, Jersey, Malta, Republica Moldova, Monaco, Norvegia, Suedia), Registrul este în subordinea altui minister, cel mai adesea al Economiei sau Finanțelor.
Doar în două țări (Italia și Olanda), Registrul Comerțului este ținut de Camerele de Comerț, însă și în aceste cazuri este păstrat controlul public.
Inițiativa legislativă mai prevede aprobarea regulilor de ținere a registrelor, de efectuare a înregistrărilor și de furnizare a informațiilor prin decizie a Colegiului de Conducere al CCIR, precum și stabilirea tarifelor practicate pentru eliberarea de copii și/sau informații de către Colegiul de Conducere al CCIR, ceea ce, în opinia reprezentanților CNIPMMR, va avea “efecte negative asupra mediului de afaceri”.
Registrul Comerțului are venituri anuale de 60 milioane de euro
Președintele CNIPMMR a mai spus că modificarea statutului ONRC va avea drept consecință și transferul automat a circa 60 milioane de euro, respectiv a veniturilor realizate anual de Registrul Comerțului, de la bugetul statului în cel al unei organizații de drept privat – Camera de Comerț și Industrie a României.
Pe de altă parte, inițiatorii proiectului referitor la “regândirea modului de organizare” al ONRC afirmă că “scoaterea Registrului Comerțului din legătura naturală și istorică cu Camera de Comerț și Industrie a României a pus Camerele de Comerț în imposibilitatea de a-și realiza scopurile și funcțiile lor, aceasta deoarece o Cameră de Comerț puternică nu poate să-și desfășoare o activitate eficientă dacă nu are o legătură permanentă, directă și, fără îndoială, juridică, cu comercianții și cu toate structurile și formulele în care se realizează libertatea comerțului și principiile economiei de piață”.
Expunerea de motive la proiectul de lege atrage atenția că “lipsirea Camerelor de Comerț de Registrul Comerțului face ca toate aceste instituții să nu poată accesa, spre exemplu, fonduri europene, în beneficiul comercianților și astfel nu pot să-și atingă scopurile pentru care legiuitorul le-a înființat prin Legea nr. 335/2007”.
Din anul 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea camerelor de comerț – conform uzanțelor practicate în țările Europei, în Franța din 1501, în Austro-Ungaria din 1850 -, evidența negustorilor a intrat în sarcina Camerelor de Comerț.
Începând cu anul 1931, Registrul Comerțului din România s-a organizat și a funcționat în cadrul Camerelor de Comerț și Industrie până în anul 1948, când acestea au fost desființate.
La reînființarea Camerelor de Comerț, în 1990, activitatea Registrului Comerțului a fost, la rândul ei, repusă în funcție în cadrul Camerelor de Comerț până în octombrie 2002, atunci când Registrul Comerțului a fost trecut sub autoritatea Ministerului Justiției.
