Search
Marti 26 Septembrie 2017
  • :
  • :

PMP solicită o dezbatere privind situaţia comunităţii româneşti din Ucraina

Grupurile parlamentare reunite ale Partidului Mişcarea Populară au depus luni, 12 septembrie, o solicitare adresată Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului referitoare la convocarea unei şedinţe de plen reunit ale celor două Camere pentru a discuta pe marginea situaţiei dificile în care se află comunitatea românească din Ucraina.

Este vorba despre noua lege a educației adoptată, la 5 septembrie 2017, de către Rada Supremă a Ucrainei, lege care, prin articolul său 7, privează minorităţile etnice (români, maghiari, ruşi, bulgari, polonezi etc.) de acces la şcolarizare  în limba maternă.

„Observăm un dezinteres total al autorităţilor de la Bucureşti faţă de cei peste 500.000 de români din Ucraina, care sunt suspuşi unui proces agresiv de deznaţionalizare naţională.

Este inadmisibil ca statul român să nu reacţioneze la astfel de acţiuni care încalcă flagrant drepturile românilor la educaţie în limba maternă.

De aceea, sper să avem o şedinţă de plen reunit cât mai curând pentru a transmite un semnal ferm statului vecin şi a determina, astfel, nepromulgarea legii de către preşedintele ucrainean”, a declarat deputatul Eugen Tomac, lider al grupului parlamentar al PMP.

Solicitarea urmează a fi analizată în şedinţa Birourilor permanente reunite ale celor două Camere.

Regăsiţi textul solicitării Grupurilor reunite ale PMP adresată Birourilor permanente reunite ale celor două Camere.

 

Către: Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului

Obiectul solicitării: Convocarea unei şedinţe de plen reunit a celor două Camere ale Parlamentului pentru o dezbatere a situaţiei comunităţii româneşti din Ucraina

 Ne exprimăm îngrijorarea ca urmare a situației alarmante, creată recent de către statul ucrainean în raport cu minoritatea naţională română, situaţie care necesită, în opinia noastră, o poziție fermă și cât mai rapidă din partea celor două Camere reunite ale Parlamentului României.

Este vorba despre noua lege a educației adoptată, la 5 septembrie 2017, de către Rada Supremă a Ucrainei, lege care, prin articolul său 7, dă startul procesului de lichidare metodică și sistematică a învățământului în limbile popoarelor autohtone și de asimilare a minorităților naționale din Ucraina, implicit a minorităţii etnice reprezentată de români.

Prin adoptarea noii legi a educației, Rada Supremă a Ucrainei a trasat o linie a confruntării majorității ucrainene cu minoritățile naționale văzute drept captive ale statului ucrainean și amenință echilibrul interetnic fragil din diverse regiuni ale statului.

Articolul 7 al legii ucrainene a educației generează un conflict juridic deosebit de grav cu prevederile documentelor internaționale (universale și europene) în materie de drepturi ale omului, minorități naționale și drepturi lingvistice și culturale, precum și cu prevederile Constituției Ucrainei și cele ale cadrului legislativ intern privind politicile lingvistice de stat și minoritățile naționale. El este nu doar anti-minoritar, ci și anti-ucrainean prin consecințele lui. Acest articol încalcă flagrant și angajamentele asumate de Ucraina prin Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina semnat la Constanța la 2 iunie 1997.

Constatăm că Ucraina a suprimat în ultimul secol un număr maxim de școli cu predare în limba română. Astfel, în intervalul 1924-2017, administrația din Ucraina a lichidat 205 școli cu predare în limba română din cele 282 câte au existat istoric, în tot atâtea localități cu populație românească. În ultimii 93 de ani, statul ucrainean sovietic sau post-sovietic a lichidat școlile cu predare în limba minorității române într-un ritm mediu de 2,2 școli anual.

În această situaţie deosebit de gravă, considerăm necesar ca România, ca stat model în domeniul relaţiilor interetnice la nivelul Uniunii Europene, să adopte o poziţie oficială prin care să insiste asupra nepromulgării legii educaţiei votate de Rada Supremă şi asupra aducerii ei în conformitate cu garanţiile constituţionale şi angajamentele internaţionale ale Ucrainei, în speţă cu cele cuprinse în Tratatul de bază dintre România şi Ucraina din 2 iunie 1997.

În acest context, parlamentarii Partidului Mişcarea Populară consideră oportună, stimaţi membri ai Birourilor permanente reunite, şi vă adresează rugămintea de a vă prevala de prerogativele dumneavoastră legale şi de a convoca, în conformitate cu 32, alin (1), litera i) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, o şedinţă de plen reunit a celor două Camere ale Parlamentului pentru o dezbatere a situaţiei comunităţii româneşti din Ucraina şi adoptarea unei Declaraţii oficiale a Parlamentului României pe marginea acestei situaţii.

Sprijinul acordat Ucrainei de către România în parcursul european trebuie condiționat ferm de tratamentul civilizat și respectuos aplicat minorității naționale române la standarde europene, conform garanțiilor constituționale exprese și angajamentelor internaționale ale Kievului.

România are obligația morală și constituțională să ceară nu doar menținerea instituțiilor de învățământ românești existente în Ucraina, ci și redeschiderea școlilor românești în toate localitățile cu populație românească în care asemenea școli au existat în ultimii 93 de ani.

Statul ucrainean are obligația recunoașterii comunității românești drept popor autohton, de a-i asigura autonomia culturală garantată constituțional și de a păstra și dezvolta învățământul public în limba română.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *