Interviu cu Adrian Simion, Managing Partner, Societatea civilă de avocați “Simion, Nere & Iordache”
Societatea Civilă de Avocaţi “Simion, Nere & Iordache” are în portofoliu numeroşi clienţi pentru care oferă consultanţă juridică în domeniul construcţiilor, achiziţia şi dezvoltarea imobiliară, chiar de la stadiul greenfield, în domeniul antreprizelor de construcţii, instalaţiilor dar şi al managementului integrat al deşeurilor. Care este specificul acestei arii de expertiză?
Activitea de susţinere juridică a clienţilor este foarte complexă în domeniul construcţiilor rezidenţiale şi nerezidentiale, al antreprizelor, depozitelor de deşeuri, al tratării apei, începând de la stadiul de proiect de multe ori, achiziţie terenuri, atragere forţă de muncă, achiziţie de materiale, instalaţii şi echipamente speciale , consultanţă de detaliu, după caz în procesul de finanţare, autorizare, relaţionare în general cu autorităţile, dar şi cu partenerii de afaceri în stadiile de execuţie, ori de valorificare a activelor.
Apar situaţii când beneficiarii contractanţi sunt chiar autorităţi publice, demersurile fiind mai complexe, dat fiind faptul că etapele necesare realizării lucrărilor de construcţii trebuie să respecte şi legislaţia specifică (de ex. Legea achiziţiilor publice).
În unele cazuri, în baza unei analize realizate împreună cu clienţii apare şi necesitatea deferirii anumitor cazuri în faţă instanţelor de judecată, societatea noastră acoperind cu succes şi partea litigioasă, mai ales în situaţia în care am asistat clientul încă din faza de contractare.
În aceste situaţii, în baza experienţei deţinute, acordăm o importanță deosebită şi probelor cu expertiză tehnică în construcţii/echipamente/instalaţii pe care le considerăm esenţiale pentru câştigarea litigiului, de la impunerea motivată a acestor probe şi până la urmărirea lucrării expertului judiciar, precum şi cenzurarea opiniilor acestuia în faţă instanţei judecătoreşti, după caz.
Cum colaboraţi cu autorităţile de reglementare din domeniu?
Cu autorităţile de reglementare în domeniu colaborăm exclusiv pe baze legale, remediind în anumite situaţii chiar opiniile administrative, în baza unei interpretări corecte a cadrului legislativ. Aceste demersuri pot fi mai de durată, însă asigură întotdeauna durabilitate proiectelor clienţilor.
Care este nivelul de complexitate al contractelor de subantreprize de lucrări şi construcţii?
În cadrul proiectelor la care am participat, nivelul de complexitate a fost nu de puţine ori ridicat, având în vedere faptul că prin contractul de subantrepriză antreprenorul încredinţează unuia sau mai multor subantreprenori executarea unor părţi ori elemente ale lucrării, activitatea fiind reglementată chiar în Codul Civil, dar şi în alte reglementări speciale. Amintim ca şi experienţă strict în acest domeniu, printre altele şi acordarea de asistenţă şi consultanţă juridică pentru contracte de execuţie lucrări şi proiectare derulate de clienţii noştri cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă până la Contract de subantrepriză de lucrări pentru Bucharest One.
Ca excepţie, subantrepriza nu este permisă atunci când contractul a fost încheiat în consideraţia persoanei antreprenorului (caracter intuitu personae). Subantrepriza este în realitate un nou contract de antrepriză, care necesită cel puţin aceeaşi atenţie că cel de antrepriză, care din punct de vedere al detalierii tehnice poate fi inferior. Astfel, în raporturile dintre antreprenorul principal şi subantreprenor sunt aplicabile regulile generale ale contractului de antrepriză prevăzute la art. 1852 alin. 3 Noul Cod Civil, complexitatea contractului de subantrepriză fiind similară cu cea a contractului de antrepriză.
De multe ori complexitatea apare şi din cauza limitărilor contractuale care pot fi generate şi de faptul că profesioniştii care apelează la noi, să spunem inginerii, sunt obişnuiţi să utilizeze chiar în relaţiile private contractele de tip FIDIC care în România sunt reglementate pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport de interes naţional, finanţate din fonduri publice, sau sunt obligaţi de cadrul legal să uzeze de contracte prestabilite în cazul anumitor achiziţii publice.
În ultimii ani investitorii au avut un interes mai mare pentru achiziţii de terenuri şi s-a remarcat o creştere a apetitului de finanţare din partea băncilor. Cum vedeţi evoluţia acestui fenomen în perioada următoare?
Da, această creştere s-a datorat sectorului rezidenţial cu precădere, în detrimentul achiziţiilor terenurilor agricole, şi pe fondul diversificării ofertelor bancare de tip prima casă. Constructorii, producătorii şi furnizorii din industria orizontală nu sunt însă foarte mulţumiţi deoarece proiectele mari de infrastructură întârzie să apară, sectorul construcţiilor nerezidentiale şi al construcţiilor inginereşti fiind în prezent în declin, conform ultimilor date statistice prezentate în luna curentă de către Institul Naţional de Statistică.
Sectorul rezidenţial, din care însă cea mai mare pondere a avut-o segmentul de reparaţii capitale şi nu cel al construcţiilor noi, este după cum se pare, “colacul de salvare” care încearcă să compenseze lipsa marilor proiecte.
Cum apreciaţi apetitul clienţilor dumneavoastră pentru leasingul imobiliar?
Societatea noastră este printre pionerii implementării contractelor de leasing-imobiliar în România, operaţiune care devenise o alternativă mai avantajoasă la creditarea bancară. Dacă în urmă cu circa 10 ani acordam clienţilor noştri consultanţă pentru operaţiuni de leasing imobiliar de câteva zeci de milioane euro anual, am observat în ultimii ani o diminuare drastică a acestui sector, generat în primul rând de criza imobiliară prin care am trecut, cauză care aproape a dus la dispariţia acestui domeniu. În prezent apreciem faptul că clienţii preferă creditarea standard.
România are foarte multe restanțe în procesul de construcţie şi de modernizare a gropilor ecologice. De ce s-a întârziat aşa de mult în acest sector?
La această întrebare nu au reuşit să răspundă nici autorităţile centrale și nici cele locale. Cu siguranţă printre motive se află lipsa de responsabilitate şi de conştientizare administrativă, blocajul instituţional în domeniu şi lipsa de proiecte adecvate. Din acest motiv, la începutul anului Comisia Europeană a decis să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă depozitele municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu.
Am constatat ,însă, în baza contractelor de specialitate pentru care acordăm consultanţă şi asistenţă juridică în domeniu, că mediul privat este pregătit operaţional pentru aceste activităţi, dispunând de personal cu înaltă calificare dar şi de ultimile tehnologii în această materie.
Care sunt particularităţile contractelor privind construcţia/modernizarea unei gropi ecologice?
Particularităţile faţă de contractele standard din domeniul construcţiilor şi instalaţiilor se referă mai ales la necesitatea respectării componentelor privind legislaţia mediului, necesare pentru alinierea României la normele europene şi la crearea mecanismelor contractuale de păstrare a costurilor în limita celor impuse de către beneficiari, de cele mai multe ori autorităţile locale, pentru care lucrează mai mulţi parteneri contractuali privaţi, care, în cazul unei subantreprize, sunt nevoiţi să se alinieze din mers la costuri prestabilite de către autorităţi, de multe ori pe principii inadecvate.
Cum apreciaţi nouă legislaţie privind achiziţiile publice?
Apreciem ca fiind extrem de complexă, necesitând o documentare permanentă în domeniu. Legea 98/2016 privind achiziţiile publice a apărut că urmare a transpunerii legislaţiei europene. Această nouă lege reglementează nu mai puţin de 9 tipuri de proceduri de atribuire, respectiv: licitaţie deschisă; licitaţie restrânsă; negociere competitivă; dialog competitiv; parteneriatul pentru inovare; negociere fără publicare prealabilă; concursul de soluţii; procedura de atribuire în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice; procedura simplificată.
Fiecare dintre aceste proceduri este reglementată într-un mod specific, în funcţie de intenţia autorităţii publice contractante. Sperăm că prin această lege se va realiza o transparenţă suplimentară în cadrul achiziţiilor publice cu efecte pozitive asupra economiei naţionale. Atât legea cât şi normele metodologice, au cunoscut însă numeroase completări în anul scurs de la apariţia lor, fapt ce măreşte gradul de dificultate.
Care sunt ariile de expertiză pe care mizați în următorii ani şi ce domenii intenţionaţi să consolidaţi?
Domeniiile tehnologice, inginereşti cum ar fi al construcţiilor, IT, al achiziţiilor şi dezvoltării imobiliare ocupă un loc important în portofoliul societăţii noastre. Totodată, având în vedere experienţa echipei, societatea noastră şi-a consolidat poziţia în domenii precum dreptul financiar – bancar, leasing financiar şi operaţional, recuperarea creanţelor, soluţionarea litigiilor.
În ultimii ani am oferit asistenţă şi reprezentare juridică şi în domenii în care speţele, cazurile au înregistrat o creştere, cum ar fi dreptul penal al afacerilor şi malpraxis-ul medical, speţe în care am folosit cu succes experienţa practică din instanţele de drept penal, drept civil sau cu competenţă în litigiile dintre profesionişti.
