Interviu cu Niculae Bălan, Președintele UNPIR
În ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în privinţa creşterii calităţii profesionale a membrilor Uniunii, fenomen remarcat şi de Banca Mondială. Ce strategie de dezvoltare are UNPIR pentru perioada următoare?
Creşterea calităţii a fost, în permanenţă, un obiectiv prioritar pentru conducerea corpului nostru profesional. Rezultatele bune s-au datorat, în primul rând, unui program de pregătire profesională construit şi pe baza aspectelor practice semnalate de participanţii la procedură.
De asemenea, programul de pregătire urmăreşte implicarea tuturor membrilor activi, astfel, numai în cursul primului semestru din acest an, şi numai în cadrul programului de pregătire comun cu Institutul Naţional al Magistraturii, au participat peste 870 de practicieni (alături de 147 de magistraţi). Alături de aceştia, mai mult de 500 au absolvit cursuri locale şi regionale de insolvenţă.
La conferinţele/stagiile de pregătire profesională se lucrează cu multă pasiune şi rezultatele sunt promiţătoare. Am reuşit să completăm programele noastre de pregătire profesională printr-o colaborare adecvată cu Corpul Experţilor-Contabili, urmând că în perioada următoare să stabilim un acord în acest sens şi cu Camera Consultanţilor Fiscali.
Toate profesiile importante tangenţial (avocaţi, evaluatori, auditori) vor fi în contact direct cu noi şi pentru realizarea cu succes a procedurilor de insolvenţă.
Împreună cu INPPI, am pus deja în program în acest an o formulă nouă de pregătire profesională cu lectori recomandaţi de INSOL Europe. În toamnă, când se va încheia acest prim stagiu special, vom avea posibilitatea să prezentăm şi o perspectivă pentru un orizont mai larg de timp.
Aţi condus mult timp filiala Bucureşti a UNPIR, care este cea mai puternică din ţară. Care sunt judeţele cel mai bine organizate şi cum le ajutaţi pe acele filiale care necesită sprijin?
Într-adevăr filiala Bucureşti este cea mai mare din ţară – reuneşte o treime din totalul membrilor – şi în loc de puternică, aş zice că este cea mai complexă filială.
Am avut trei mandate la conducerea filialei şi am considerat că e suficient.
Pe lângă Bucureşti, filialele organizate bine sunt multe şi pot să nominalizez câteva, fără să deranjez prea mult: Constanţa, Bacău, Oradea, Iaşi, Braşov, Cluj, Gorj şi, dacă mai este nevoie, pot să adaug şi Prahova.
Sigur că aceste filiale au reuşit în timp, de exemplu, achiziţionarea unor sedii proprii, care să permită o activitate corespunzătoare. Totodată, am reuşit, prin acordarea unor împrumuturi, să ajutăm şi filialele ceva mai mici să atingă acest deziderat. Există şi alte ajutoare precum sprijin financiar pentru derularea programului de pregătire profesională sau pentru activitatea instanţelor locale de disciplină, etc.
Cum apreciaţi nivelul de competiţie / concurenţă în această profesie extrem de importantă? Credeţi că vom asista la o stabilizare a numărului de practicieni şi de cabinete / societăţi sau va continua creşterea numerică a acestora?
Nivelul de competiţie generează şi creşterea calităţii actului profesional şi nu numai o scădere a onorariilor percepute. Ne bucurăm că profesia noastră este plasată în rândul celor importante, iar în legătură cu concurenţa sunt mai multe lucruri de spus. Eu aş vedea o concurenţă normală, cu rolul ei pozitiv, ca peste tot, şi o concurenţă „imorală”, sau parşivă, promovată de o parte din practicieni. Aş da un exemplu din activitatea practică, fără să nominalizez actorii, observând că într-o procedură de administrare judiciară, atunci când se deschide falimentul, fără să i se impute erori profesionale de parcurs, practicianul iniţial este înlocuit, fără a avea posibilitatea să se apere. Aici este un abuz al creditorului majoritar, care nu îşi motivează decizia (deci mai trebuiesc aduse amendamente la Legea 85/2014), şi o ofertă „imorală”, sau parşivă, a altui practician, de a îşi însuşi gratis un rezultat financiar, pentru munca onestă şi de amploare a administratorului judiciar în dosarul aflat pe rol.
Trebuie să observăm că a venit rândul unor mari societăţi, considerate intangibile, să apeleze la procedurile de insolvenţă, pentru a se restructura, sau pentru a pune punct.
Când vorbim de insolvenţe, ne gândim la cifre de afaceri, la număr de angajaţi, la plăţi către buget şi la circuite economice colaterale, care multiplică datele iniţiale. O analiză numerică este cea mai simplă fotografie, dar, având în vedere faptul că în anul 2016 numărul insolvenţelor a scăzut cu cca. 20% faţă de 2015, ar fi de aşteptat ca acesta să fie trendul, chiar dacă pe segmente mici de timp s-ar putea înregistra o creştere. Scăderea pieţei va determina probabil o stabilizare a numărului de practicieni activi, şi, implicit şi a numărului formelor de organizare (societăţi profesionale sau cabinete).
În ce sectoare economice credeţi că vor fi cele mai multe insolvenţe, în anii viitori?
Urmărind trendul actual, confirmat şi de datele comunicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, consider că cele mai expuse sectoare vor fi fabricarea produselor textile şi construcţii, datorită, în primul rând, numărului mare de angajaţi, plătiţi de regulă cu salariul minim pe economie, impus prin lege, salariu care a înregistrat 12 majorări în ultimii 8 ani. Din aceleaşi considerente nu departe se situează si industria alimentară.
Ce măsuri pot lua practicienii în insolvenţă pentru a creşte numărul reorganizărilor judiciare?
Un plan de reorganizare bine gândit şi fundamentat poate convinge creditorii şi instanţele asupra oportunităţii implementării acestuia, în vederea salvării unui business.
Câteva lucruri sunt de făcut atunci când vrem să reuşească un plan:
– recuperarea sumelor de bani aruncate în vânt, sub orice formă, sau cu orice pretext;
– stabilirea unui climat „sănătos” pentru afacerea în derulare şi, în funcţie de complexitatea cazului, pot fi cooptaţi şi experţi în domeniu;
– strategia care va asigura succesul planului trebuie să ţină cont atât de reglementările juridice specifice în materie de insolvenţă şi fiscalitate, cât şi de rolul important al judecătorului sindic;
– realizarea unei colaborări de durată cu creditorii decizionali, care să asigure suportul rezonabil pentru deciziile administratorului judiciar.
Nu de puţine ori, cazurile complexe rezolvate îi ajută pe practicienii cu experienţă să propună argumentat soluţii, care pot revitaliza o afacere.
Cred că practicienii trebuie să cunoască foarte bine domeniul în care activează societatea pentru care se face planul; sunt foarte importante resursele din toate categoriile, poziţia în piaţă, trendul, şi cel mai important aspect se referă la supraveghere, pentru a sesiza din timp oscilaţiile majore, care pot pune în pericol finalizarea cu succes a planului.
Nu cred că pot fi enunţate măsuri generale, care asigură succesul unui plan, dar cu siguranţă că trebuiesc corelate coordonatele principale ale afacerii cu numărul şi structura salariaţilor, cu preţurile atât pentru achiziţii, cât şi pentru produsele vândute, cu plăţile diverse făcute înainte de deschiderea procedurii, trebuiesc văzute plasamentele păguboase, care pot fi reversate. Că să păstrăm proporţiile, practicianul este o „rotiţă importantă”, dar rolul determinant îl au creditorii.
Cum colaborează practicienii în insolvenţă cu autorităţile judecătoreşti şi cu ANAF?
Lucrurile sunt foarte clare privind colaborarea cu instanţele judecătoreşti, în sensul că, în decursul timpului, s-a realizat deja o bună practică.
Nu putem spune acelaşi lucru despre colaborarea cu ANAF, din multe motive şi nu în ultimul rând datorită schimbărilor dese de persoane cu responsabilitate maximă.
Cred că suntem însă în progres, pentru că am avut ocazia să colaborăm atunci când a fost emis ultimul ordin al Preşedintelui ANAF, cu incidenţă asupra procedurilor de insolvenţă.
Am avut ocazia să constatăm că, sub aparenţa colaborării, au fost preluate doar o parte din recomandările noastre, fiind create astfel noi disfuncţionalităţi în aplicare. Împreună cu colegii din consiliul de conducere al UNPIR sper că vom reuşi să echilibrăm şi acest segment din activitatea noastră.
Cum vedeţi soluţionarea problemei fondului de lichidare, ţinând cont de faptul că odată cu intrarea în viguare a Legii nr.1/2017, prin scutirea de plata taxelor achitate de comercianţi către ONRC, practic a fost eliminată principala sună de alimentare a acestui fond?
În acest moment, centralizând situaţia financiară a filialelor privind fondul de lichidare, am constatat că, per total, încă nu avem sume pe care să le solicităm Ministerului Justiţiei pentru a acoperi datoriile către practicieni.
Avem, deci, filiale cu excedent de sume, dar şi filiale cu deficit, care fac faţă cu greu solicitărilor practicienilor.
Treaba noastră este să punem la punct o procedură, care să rezolve această chestiune, şi nu este chiar uşor de făcut.
Prin lege a fost identificată şi sursa de acoperire a onorariilor şi cheltuielilor, în cazul societăţilor intrate în procedură, care nu au disponibilităţi băneşti sau bunuri ce pot fi valorificate. Varianta ar fi o alocare de sume prin bugetul Ministerului Justiţiei.
Suntem în discuţii avansate cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei privind modalitatea de derulare a acestor operaţiuni şi subliniez colaborarea deosebită de care a dat dovadă conducerea ministerului pentru găsirea unor soluţii, astfel încât practicienii numiţi în dosare fără bunuri să aibă posibilitatea de a derula procedura în condiţii normale.
Cum apreciaţi activitatea INPPI?
INPPI a reuşit, într-un interval relativ scurt, de 4 ani, să se impună în domeniul pregătirii profesionale a practicienilor şi este foarte receptiv la recomandările Consiliului Concurenţei privind colaborarea cu alte instituţii pentru a oferi o mai mare diversitate în pregătirea profesională.
Au fost de excepţie ultimele două conferinţe anuale şi împreună construim o platformă modernă pentru pregătirea practicienilor.
Obiectivul INPPI este acela de a pregăti, forma și perfecționa practicienii în insolvență, dar și de a stabili relații de colaborare pe plan intern și internațional cu instituții și organizații cu atribuții în domeniul pregătirii profesionale. Având în vedere că un număr semnificativ de practicieni în insolvență au și calificarea profesională de expert contabil, a fost încheiat un protocol de colaborare profesională cu CECCAR. Prin acest protocol sunt recunoscute cursurile de pregătire profesională organizate sub coordonarea acestor instituții. În prezent, INPPI are protocoale de colaborare profesională cu INM, UNBR, CAFR, ANEVAR și CECCAR.
Ar mai fi de spus aici și colaborarea dintre INPPI și INSOL Europe, prin organizarea şi la București, într-un ciclu de trei module, a unui curs cu accente de insolvență transfrontalieră. Cursul este susținut de profesori de la universități de prestigiu din Europa, dar și de practicieni în insolvență cu o bogată experiență în domeniu, precum și de judecători-sindici.
În cadrul Congresului UNPIR din luna septembrie 2017 vor fi supuse analizei şi aprobării o serie de modificări şi completări la Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, pentru a vă armoniza cu recomandările Consiliului Concurenţei. Personal, ce modificări credeţi că se impun?
UNPIR a luat act de recomandările Consiliului Concurenţei, iar în vederea implementării acestora se impune o regândire a unor norme din Statut, referitoare în primul rând la separarea onorariilor percepute, de cheltuielile de procedură.
De asemenea, este necesară redefinirea conceptului de pregătire profesională în sensul permiterii exerciţiului pe piaţa conexă şi a altor furnizori (în afară de INPPI).
Alături de acestea vor fi analizate şi modificate unele prevederi ale Codului de etică, ce vizează publicitatea profesională sau concurenţa neloială, astfel încât acestea să se armonizeze cu normele stabilite de Legea concurenţei nr.21/1996 (r3).
Pe lângă aspectele legate de recomandările Consiliului Concurenţei vor fi supuse aprobării congresului modificări şi completări ale Statutului, dintre care putem enumera:
- a) dinamica procentului de 2% şi regândirea repartizării taxelor între UNPIR şi filiale;
- b) implementarea unui sistem unic, la nivel naţional, de monitorizare a încasărilor şi plăţilor din fondul de lichidare, inclusiv proceduri de verificare, atât pentru Comisia centrală de cenzori, cât şi pentru comisiile locale;
- c) introducerea unui capitol distinct privind dizolvarea, lichidarea şi radierea formelor de organizare R.F.O., precum şi modalităţi de decontare din fondul de lichidare a unor sume cuvenite acestora.
Ce semnificaţie are pentru UNPIR şi pentru profesie faptul că un român va prelua preşedenţia INSOL EUROPE?
Este onorant şi totodată o provocare, atât pentru persoana desemnată, domnul Radu Lotrean, cât şi pentru corpul nostru profesional. Este o provocare datorită faptului că România a fost aleasă înaintea unor ţări cu tradiţie şi economie puternică precum Cehia sau Polonia. Consider că este o confirmare şi o recunoaştere a activităţii corpului nostru profesional, inclusiv în ceea ce priveşte aportul la instituirea unui cadru legal modern.
