Search
Vineri 14 Iunie 2024
  • :
  • :

Florin Dănescu, președintele executiv al ARB: ”Populismul este principalul pericol pentru economie și sistemul bancar”

Deși economia țării este dependentă de finanțarea pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanții băncilor spun că populismul unor politicieni și instituții reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori și instituțiile de credit. Efectele sunt accentuate de intermedierea financiară scăzută (sub o treime din media europeană), suprataxarea și amenzile date băncilor cu scopul de a fi capitalizată electoral percepția negativă asupra acestora.

Al doilea episod din #PodcasturileCSALB, în care au fost invitați Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor și av. Septimiu Stoica, conciliator CSALB, s-a concretizat într-o discuție cu cei doi, moderată de Emilia Olescu, redactor-șef ”Bursa”, relevând concluzii foarte interesante.

Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor

În România intermediarea financiară este săracă, reprezintă 25% din produsul intent brut. Atât este ponderea creditelor populației și companiilor, față de o medie europeană de 90%. Această realitate pornește de la nivelul de educație financiară, de la moștenirea noastră din comunism și lipsa acumulării de capital a societății românești. Un exemplu ar fi slaba bancarizare a mediului rural cauzată de nivelul de trai scăzut și depopularea, care încetinesc dezvoltarea infrastructurii rurale.

Și pentru că suntem într-un an alectoral, tragem un semnal de alarmă pentru ceea ce reprezintă populismul. Societatea, și nu doar la noi, ci la nivel mondial, nu este pregătită pentru populism. Din păcate, populismul nu este așa cum credem când vedem un politician care vrea să fie simpatic. Populismul este o dramă la nivel de societate, pentru că oamenii sunt dezinformați cu urmări dramatice în viitorul lor. Cum se întâmplă acest fenomen? De pildă o industrie, cum este cea bancară, este luată drept țintă pentru că aduce rating. Astfel, unii oameni își creează un avantaj electoral găsind un adversar pe care îl hărțuiesc sau îl arată cu degetul pentru a crea o percepție negativă asupra acestuia, care, de multe ori, nu are legătură cu realitatea. Când se întâmplă lucrurile acestea, apare și reversul: neîncrederea industriilor față de actul politic sau cel legislativ.

În acest an electoral băncile au intrat cu o percepție negativă, dar profund nedreaptă, în contextul în care, în pandemie, au reprezentat singura industrie care a sprijinit necondiționat populația și economia. Lumea spunea atunci: Ce mare lucru fac băncile că amână plata ratelor? De fapt, băncile nu mai încasau ratele lunare cu care ar fi acordat alte credite. În concluzie, băncile au oprit producția un an de zile. A fost o altă industrie dispusă să facă acest efort pentru societatea românească?

În replică, băncile sunt suprataxate. Taxa de 2% pe cifra de afaceri reprezintă cifre impresionante, în condițiile în care, prin natura lor, băncile au cele mai mari active din România și, implicit, o cifră de afaceri foarte mare. Această taxă are efecte și în impozitul pe profit care, pentru unele bănci nu mai este de 16%, ci poate ajunge la 50%. Iată cum în România unii jucători economici sunt taxați cu jumătate din profitabilitate! Și asta în condițiile în care industria bancară are cele mai mici randamente. Dacă raportăm profitul la active, avem un randament de 1,5%. Iar dacă raportăm profitabilitatea la capitalurile investite suntem la 16,5%, în timp ce media la nivelul tuturor industriilor depășește 24%. Și atunci de unde această percepție că băncile câștigă prea mult? De fapt, acestea sunt lovituri în încrederea pe care băncile se străduiesc s-o construiască.

Emilia Olescu, redactor-șef ”Bursa”

Cum a fost afectat sistemul bancar de amenzile date anul trecut pentru modul de calcul al ratelor la creditele acordate persoanelor fizice?

Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor

După cum știți, toate băncile au obținut în instanță un verdict pozitiv în aceste contestări. Problema gravă este că oamenilor li s-au creat așteptări că ar putea să plătească mai puțin. Iar când au aflat și că cineva s-ar face vinovat de faptul că ei nu trăiesc cum și-ar dori și chiar ar putea fi penalizat pentru asta, a fost evident că toți și-au dorit ca băncile să fi greșit în modul de calcul al ratelor. Dacă nu cunoști industria pe care o controlezi, poți ajunge la efecte extrem de dăunătoare! Atunci a fost pusă o barieră, o piedică în relația de îmbunătățire continuă în ultimii ani a încrederii dintre bănci și societate, în ansamblu, dar și o piedică în actul economic din România. Până la urmă ne va costa foarte mult comportamentul acesta al conflictului care îi îndepărtează pe finanțatori, pe investitori. De exemplu, în România soldul investițiilor străine directe este printre cele mai mici din Europa, la jumătate față de Bulgaria. Diferența dintre realitate și afirmațiile că suntem o piață foarte atractivă este șocantă!

Emilia Olescu, redactor-șef ”Bursa”

Domnule Septimiu Stoica, ați intermediat 400 de negocieri între consumatori și bănci de la înființarea CSALB! Ce fel de soluții ați propus în negocieri?

av. Septimiu Stoica, conciliator CSALB:

Din 2016 de când sunt conciliator CSALB am propus o multitudine de soluții, peste 90% dintre acestea au fost acceptate de părți, iar acestea s-au împăcat. Am propus perioade de grație, mișorarea ratei dobânzilor, am avut conversii cu reducere a soldului, dosare care au venit din instanță și s-au rezolvat amiabil prin intermediul nostru. Am întâlnit oameni îndatorați care se confruntau în timpul derulării creditelor cu situații de viață diverse, probleme de sănătate, familiale sau profesionale. Am avut cazuri în care băncile au acceptat soluții substanțiale din punct de vedere al beneficiilor bănești. În unele cazuri au fost șterse datorii de zeci de mii de euro, dar ezit uneori să spun lucrurile acestea pentru că nu vreau să stârnesc așteptări exagerate, ținând cont că toate cazurile sunt particulare, nu există un șablon. Ceea ce vreau să spun este că astfel de soluții au fost acceptate de bănci nu dintr-o obligație juridică, ci din înțelegere pentru problemele oamenilor.

Deși în mod natural există o diferență de putere între bancă și consumator, cel puțin din punct de vedere economic, prin aceste soluții încercăm să echilibrăm pozițiile și să compensăm aceste diferențe. Asta a avut în vedere și Uniunea Europeană când a creat ADR-urile (Alternative Dispute Resolution), cum este și CSALB: să egalizeze șansele disproporționate între furnizorii de servicii (nu numai bancare, în general) și consumatorii obișnuiți. Înțelegerea la care ajung părțile în cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mâinii invizibile: indivizii care, în cautarea propriului interes, stimulează buna funcționare a economiei. De aici și îngrijorarea mea în ceea ce privește excesul de reglementare și intervenționism din partea statului în viața economică.

Interviul in extenso va fi publicat curând.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *