Valoarea producției agricole din România va crește cu aproximativ 13 miliarde de lei în acest an, în condițiile în care vremea favorabilă a susținut producția vegetală, a declarat, marți, Eugen Sinca (foto), analistul – șef al BCR, în cadrul unei conferințe de presă. În opinia sa, o parte din acești bani ar trebui să meargă spre investiții în utilaje și echipamente pentru irigații, care lipsesc în prezent din dotarea fermelor românești.
“Performanța foarte bună a agriculturii din acest an poate atrage atenția investitorilor străini după liberalizarea pieței terenurilor agricole, în ianuarie 2014. La un nivel de 80 de miliarde de lei pe an, agricultura românească este o afacere suficient de mare pentru a fi vizibilă pentru orice investitor, iar creșterea populației pe glob, cu 80 de milioane de locuitori pe an, o poate face și extrem de profitabilă”, a spus Eugen Sinca.
Analistul-șef al BCR susține că atragerea de investitori străini cu experiență în domeniul agricol și condiționați de obligația de a lucra terenurile cumpărate în România poate schimba fața agriculturii românești în următorii ani, alături de absorbția de fonduri europene și sprijinirea investițiilor realizate de oamenii de afaceri locali.
Potrivit lui Sinca, în prima jumătate a anului 2013, România a avut un deficit comercial de aproape 700 de milioane de euro pe segmentul alimentelor procesate, contrabalansat parțial de un excedent comercial de 165 de milioane de euro pe segmentul produselor neprelucrate. Conform estimărilor sale, îmbunătățirea performanței în agricultură poate stabiliza inflația în jurul nivelului de 3% pe an după 2013, ceea ce va aduce dobânzi la lei apropiate de cele la euro.
În opinia specialistului BCR, România este mult mai sensibilă la șocurile de ofertă din agricultură în comparație cu inflația din Zona Euro, din cauza ponderii duble a alimentelor în coșul de consum. Totodată, România este un importator net de produse alimentare, prețurile fiind influențate de cotațiile interenaționale ale alimentelor și de cursul de schimb.
“Agricultura deține o pondere de 6% în PIB în România, față de 4% în Polonia și Ungaria sau 2% în Franța”, a mai arătat Eugen Sinca. Potrivit acestuia, scăderea treptată a ponderii sale va avea loc în paralel cu creșterea importanței unor sectoare cu valoare adăugată mai mare, precum industria alimentară, serviciile de turism și transport al mărfurilor.
Conform datelor prezentate, România se află pe locul cinci în Uniunea Europeană din punctul de vedere al suprafeței arabile, dar productivitatea medie la hectar la principalele culturi este la jumătate față de media europeană. În 2012, România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană la suprafața cultivată cu porumb și floarea soarelui, dar pe locurile trei și respectiv doi la producția obținută, din cauza randamentelor dezamăgitoare. Potrivit analistului-șef al BCR, reforma agriculturii, cu participarea sectorului privat și public, poate fi o soluție în acest sens; o lege care să stimuleze comasarea terenurilor agricole în mari exploatații, prin subvenționarea cheluielilor notariale și de cadastru efectuate de fermierii vârstnici cu ocazia vânzării terenurilor, ar fi benefică.
“România atrăsese, până la finalul anului 2012, investiții străine directe de 1,4 miliarde de euro în agricultură, silvicultură și pescuit, fiind un campion regional în acest sens (2,4% din totalul investițiilor străine directe). Pe de altă parte, investițiile străine directe în industria alimentară erau de numai 2,2 miliarde de euro la finalul lui 2012, de peste patru ori mai mici decât cele atrase de Polonia”, a precizat Eugen Sinca. El a explicat că industria alimentară are în mod tradițional un grad redus de intensitate tehnologică, iar dezvoltarea ei se poate face și cu investiții autohtone relativ mici. De asemenea, gradul de absorbție al fondurilor europene destinate agriculturii este mai bun decât cel aferent fondurilor structurale.
Sinca susține că, în medie, o fermă din România dispune de patru utilaje de tipul tractoarelor și combinelor, față de 88 de utilaje în Polonia și 120 în Franța. Situația este la fel de gravă și în ceea ce privește dotarea cu echipamente de irigații, ceea ce face ca fermierii români să piardă lupta cu vremea nefavorabilă. Dincolo de dificultățile financiare, dotarea slabă cu utilaje pe exploatație agricolă se explică prin numărul foarte ridicat al fermelor de subzistență care nu dispun de niciun utilaj.
O treime din terenul arabil din România este lucrat de exploatații sub cinci hectare, care nu sunt orientate către piețele de consum.
În cadrul aceleiași conferințe de presă, Anca Mitroi, Deputy Sales Manager la BCR Leasing a vorbit despre oportunitățile care există pentru finanțarea în leasing a companiilor ce activează în sectorul agricol. În opinia sa, principalele provocări ale finanțării în leasing a agriculturii sunt: facilitarea accesului clienților la informații (canale mai bune de comunicare cu potențialii utilizatori privind ofertele de leasing; consilierea financiară); adaptarea politicilor de risc ale finanțatorilor la condițiile pieței agricole românești prin corelarea modalităților de analiză și interpretare a situațiilor financiare cu specificul domeniului agricol și prin aplicarea unor scheme de rambursare în funcție de caracterul sezonier al producției agricole, corelate cu performanțele anului/anilor agricoli respectivi; oferirea unor produse flexibile de finanțare (structura, tipul bunurilor finanțate, modalități de rambursare) și încheierea de parteneriate cu producătorii, importatorii și dealerii de echipamente agricole.
În 2012, volumul de finanțăril noi pentru echipamente agricole realizat de BCR Leasing a fost de 7,8 milioane de euro, reprezentând circa 17% din total piață.
