Interviu cu Gheorghe Ţucu, Preşedinte, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO)
Care sunt principalele programe de standardizare operaţionale în România?
Programele de standardizare operaționale sunt de fapt planurile de lucru ale comitetelor tehnice naționale de standardizare (ASRO/CT), comitete în care sunt prezente părțile interesate de un anume domeniu și care își prioritizează pe diverse tematici activitatea.
Ce reprezintă Programul de Standardizare Naţională? Care sunt principalele direcţii de acţiune ale unui astfel de program la scară naţională?
a) Programul de standardizare naţională (PSN) reprezintă programul de lucru anual al organismului național de standardizare şi cuprinde temele stabilite în programele comitetelor tehnice.
Aceste teme se actualizează periodic în funcţie de evoluţia activităţii de standardizare la nivel european şi internaţional, în functie de propunerile de teme noi de standardizare primite de la părţile interesate, pentru a asigura actualitatea standardelor române originale, corelarea permanentă a standardelor cu reglementările în vigoare.
b) Principalele direcţii de acţiune ale Programului de standardizare naţională sunt:
Adoptarea, ca standarde românești, a standardelor europene, inclusiv a standardelor europene armonizate;
Adoptarea, ca standarde românești, a standardelor internaţionale;
Consultarea deținătorilor români de interese în legătură cu proiectele de standarde europene şi internaţionale ale căror faze de vot se regăsesc în anul în curs;
Examinarea periodică, elaborarea sau revizuirea standardelor românești.
Câte standarde internaţionale şi documente asociate există, în prezent, la nivel mondial?
La nivelul organizaţiilor internaţionale de standardizare există:
8.150 de standarde și alte documente de standardizare în vigoare ale IEC (International Electrotechnical Commission) pe partea de electrotehnică, și
21.580 de standarde și alte documente de standardizare în vigoare ale ISO (International Organization for Standardization).
În total, ASRO este in posesia unei colecții de aproape 30.000 de documente internaționale de standardizare, dintre care se adoptă, ca standarde române, la nivel național, doar acelea pentru care există interes în România.
Care sunt standardele europene care vor fi adoptate ca standarde românești în cursul anului 2017?
În Programul de standardizare naţională pentru anul 2017 s-a propus o listă de 860 standarde europene noi, de la cele trei organizaţii de standardizare europene CEN, CENELEC şi ETSI, care urmează să fie adoptate, ca standarde române, în cursul acestui an.
Consideraţi că, în prezent, sistemul naţional de standardizare este compatibil 100% cu sistemul de standardizare europeană și internaţională sau mai trebuie făcuţi paşi în acest sens?
În prezent, se poate vorbi despre o compatibilitate completă a sistemului de standardizare națională cu sistemele de standardizare de la nivel european și internațional, astfel:
Sub aspectul regulilor și principiilor, suntem în deplină concordanță cu metodologia de standardizare europeană;
Comitetele tehnice române sunt constituite în oglindă cu comitetele tehnice existente la nivel european;
Toate standardele europene se adoptă ca standarde române, iar standardele naţionale conflictuale se anulează;
Pe partea internațională, atât corespondența, cât și adoptarea standardelor la nivel național se face strict în domenii în care se manifestă interes din partea actorilor naționali;
Ceea ce ne dorim în continuare este să creștem influența României în standardizarea europeană și internațională, prin cât mai multe participări și contribuții la procesul de standardizare europeană și internațională, astfel încât și interesul economiei naționale să se reflecte în standardele adoptate.
Un alt obiectiv pe care îl avem este și ridicarea gradului de conștientizare, mai ales, la nivelul instituțiilor publice, dar și la nivelul operatorilor din mediul privat cu privire la necesitatea si avantajele utilizarii standardelor.
Acest obiectiv se poate atinge atât prin creșterea numărului standardelor publicate în versiune română, cât și prin programe de informare focalizate pe bunele practici ale economiilor dezvoltate în utilizarea standardelor.
Prin ce mijloace se asigură finanţarea activităţii de standardizare naţională? Care este bugetul mediu annual acordat activităţii de standardizare naţională?
- Finanțarea activității de standardizare se asigură din:
- Contracte cu autoritățile, pe domeniul fiecăruia de activitate;
- Contracte cu entități private, pentru domeniile de interes ale acestora;
- Contracte cu organismele europene de standardizare (CEN și CENELEC);
- Vânzări de standarde și produse derivate.
Din păcate, spre deosebire de alte țări, în România nu există un buget anual stabil, la nivelul autoritatilor, care să finanțeze activitatea de adoptarea a standardelor în limba română.
Deși, prin autoritățile sale, statul achiziționează anual servicii de adoptare în versiune română a unor standarde europene/internaționale de interes, nu există o preocupare constantă și coerentă pentru asigurarea acestei finanțări, iar de suferit suferă economia românească.
Totuși, noua lege a standardizării (legea nr. 163/2015) prevede acordarea unei finanțări de la bugetul de stat pentru activitatea de standardizare națională, care este una de interes public, finanțare care sperăm sa fie disponibilă măcar din 2017, pentru a asigura dezvoltarea acestei activități subfinanțate în ultimii ani.
Care este relaţia între cercetare, inovare şi standardizare?
Standardizarea a fost întotdeauna percepută ca fiind o componentă importantă a cercetării, inovării și a transferului tehnologic. Horizon 2020 recunoaște standardele ca fiind instrumentele suport care contribuie într-o mare măsură la procesul de inovare.
La nivel european, având în vedere preocuparea Comisiei Europene de a crea o stânsă legătură între acestea, a fost inițiat Proiectul BridGit. În cadrul acestui proiect ASRO a fost implicat, ca partener, alături de organizațiile europene de standardizare, CEN și CENELEC, care au inițiat proiectul, alături de alte organisme de standardizare din Spania, Franța, Germania, Norvegia, Danemarca.
Standardizarea abordează orizontal toate domeniile de activitate, sistematizează informaţiile și aduce la cunoştinţă nivelul de dezvoltare al domeniilor respective, reducând decalajul dintre cercetare şi rezultatele acesteia.
Se face, în prezent, educaţie în domeniul standardizării? Care sunt cursurile privind standardizarea, predate în învăţământ?
Unul dintre obiectivele importante stabilite în Strategia națională de standardizare este promovarea educaţiei în domeniul standardizării, în învăţământul superior şi în formarea profesională continuă. Universitățile partenere ale ASRO, în special cele din domeniul tehnic, organizează cursuri care au ca tematică diferite domenii de standardizare.
Din pacate, ceea ce se face în prezent nu este suficient pentru crearea unei culturii în domeniul standardizării, mai sunt multe de făcut pentru educarea noilor generații și a viitorilor specialiști. În acest scop, este necesară asigurarea unei implicări continue a specialiştilor din mediul universitar şi a experţilor din mediul de afaceri în activitatea comitetelor tehnice naţionale şi în activitatea de standardizare internaţională.
Demersurile ASRO au ca scop crearea unei reţele de comunicare, pentru programele de educaţie în domeniul standardizării, în rândul tuturor părţilor interesate: sectorul public, sectorul privat, mediul academic.
De asemenea, organizăm seminarii pentru conștientizare, demersuri la nivelul autorităţilor sau a universităţilor pentru introducerea în programele de învăţământ a cursurilor referitoare la teoria și practica standardizării. O altă inițiativă, parțial implementată în unele centre universitare, este crearea unor centre de informare privind standardele, în cadrul bibliotecilor universitare, precum și dotarea acestora cu suport informatic, materiale informative şi de promovare a standardelor.
Cu ce autorităţi publice colaborează instiţutional Asociaţia de Standardizare din România?
În calitate de organism naţional de standardizare, ASRO are relaţii instituţionale cu autorităţile publice din România interesate de standarde sau de activitatea de standardizare. Potrivit legii standardizării, autoritățile publice au obligatia să consulte ASRO în procesul de elaborare a actelor normative care fac referire sau au legatură cu standardele sau standardizarea națională.
Autoritățile publice participă la activitatea de standardizare prin nominalizarea reprezentanților în comitetele tehnice de interes. Un reprezentant al Ministerului Economiei, autoritatea coordonatoare a infrastructurii calității din România, are calitatea de vicepreședinte al ASRO.
În ceea ce privește colaborarea privind finanțarea adoptării, în versiunea română, a standardelor europene/internaționale la nivel național, în mod tradițional ASRO colaborează cu MDRAP, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii prin ANMDM, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, precum și cu Ministerul Economiei.
Care este rolul şi locul ASRO în standardizarea europeană şi internaţională?
ASRO a facut pasi importanti în ultimii ani în ceea ce privește implicarea în activitatea comitetelor tehnice de la nivel european și internațional, pentru domeniile de interes national.
La nivel international, ASRO este membru cu drepturi depline al ISO – Organizatia Internationala de Standardizare din 1950 și IEC – Comisia Electrotehnică Internațională din 1927, iar de 11 ani, concomitent cu integrarea în Uniunea Europeană, ASRO este membru al organizațiilor europene de standardizare CEN, CENELEC și ETSI.
Ca membru în aceste organizatii, ASRO asigură reprezentarea intereselor țării noastre la nivelul structurilor de conducere ale acestor organizații, dar și la nivel tehnic, prin participarea părților interesate în comitetele tenice sau grupurile de lucru care lucrează pentru elaborarea standardelor.
ASRO a găzduit la București numeroase reuniuni ale comitetelor internationale, workshopuri pe diverse teme organizate de ISO la nivel regional, iar în 2008 a fost găzduită, în România, Adunarea Generală a organizațiilor europene CEN și CENELEC.
Suntem vizibili pe plan european și international prin implicarea în proiecte alături de parteneri străini, proiecte de asistență tehnică sau alte activități initiate de Comisia Europeană.
Ce acţiuni pregăteşte ASRO, în fiecare an, de Ziua Mondială a Standardizării?
La nivel mondial, pe data de 14 octombrie, a fiecarui an, se sărbătorește Ziua Mondială a Standardizării. Organizațiile internaționale – ISO, IEC – dedică acestui eveniment o tematică specială, iar la nivel national, începand cu anul 2007, ASRO a organizat anual Conferința națională în domeniul standardizării, eveniment care reunește comunitatea națională de standardizare: membrii ASRO, experții comitetelor tehnice, partenerii activității de standardizare, actorii din infrastructura calității.
Fiind un eveniment annual, reprezentativ pentru ASRO, ziua standardizarii a fost marcată anul trecut prin organizarea unui concurs dedicat clienților, concurs promovat pe rețelele de socializare, care a generat implicare și premii pentru participanți. Unul dintre obiectivele noastre pentru viitor este să creștem vizibilitatea ASRO, să punctăm beneficiile implicării și a cunoașterii activității de standardizare.
Consideraţi că, la nivelul ASRO, este necesară suplimentarea personalului?
Creșterea numărului personalului ASRO este imperios necesară. Pentru a lucra în standardizare este necesară o anume pregătire și un nivel de maturitate profesională care se pot atinge doar prin experiența acumulată în cadrul organismului național de standardizare, singurul în România de acest fel. Tocmai din cauza subfinanțării acestei activități, numărul personalului ASRO, în ultimii ani, a scăzut în timp ce domeniile de standardizare la nivel european și internațional s-au înmulțit.
Obiectivele pe care și le propune ASRO prin strategia 2014-2020 pot fi realizate doar cu personal pregătit și dedicat activității, astfel încât găsirea de soluții privind angajarea și menținerea unui număr corespunzător de angajați în ASRO este prioritară.
De ce vorbim despre protecţia standardelor prin copyright (dreptul de autor)?
Standardele sunt specificaţii tehnice, adoptate de către un organism de standardizare recunoscut, pentru aplicare repetată sau continuă, a căror respectare nu este obligatorie. Un standard poate fi creat intr-una din urmatoarele variante: ca standard internaţional, ca standard european, ca standard armonizat sau ca standard naţional (art.2, pct.1 din Regulamentul UE nr.1025/2012 privind standardizarea europeană).
Legislaţia din România privind dreptul de autor, prin Legea 8/1996, vorbeşte de copyright atunci când face referire la operele ştiinţifice. Documentele ştiinţifice reprezintă doar o categorie a acestor opere (alături de comunicări, studii, cursuri universitare, manuale scolare şi proiecte) care beneficiază de protecţia oferită de copyright.
În plus, prin Legea nr.163/2015, care reglementeaza activitatea de standardizare, se menţionează explicit acest aspect: „Standardele romane, standardele europene, standardele internaţionale și documentele de standardizare europeană și internaţională, inclusiv proiectele lor, sunt documentaţii ştiinţifice în sensul Legii nr. 8/1996 şi sunt protejate prin drepturi de autor.” (art.8 alin.1).
Astfel reproducerea parţială sau integrală se poate face numai cu acordul scris al organismului naţional de standardizare, în România acesta fiind ASRO.
