Foto: http://www.heightsit.com
Principala modalitate de finanţare a IMM-urilor în 2015 este, în proporție de 82,04%, autofinanţarea. IMM-urile au finanţat cu prioritate capitalul de lucru (58,33%), investiţiile (35,35%), crearea de locuri de muncă (8,80%) şi proiectele inovative şi de cercetare (2,84%), sunt câteva dintre concluziile prezentate în cadrul conferinței a de presă organizată în data de 9 iulie 2015 de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Concluziilor şi propunerilor rezultate privind finanţarea IMM-urilor provin din analizele efectuate pe baza chestionării a 1375 de întreprinzători în martie-aprilie 2015 şi 1469 în martie-aprilie 2014.
Principalele modalităţi de finanţare în 2015 au fost: 82,04% dintre firme – autofinanţare, 24,58% – credite bancare, 18,33% – credit furnizor, 3,85% – leasing, 1,82% – fonduri nerambursabile, 1,53% – împrumuturi de la instituţii financiare specializate şi 1,45% – credit client.
Comparativ cu rezultatele din 2014: creşterea IMM-urilor care au apelat la finanţarea activităţilor economice prin leasing (63,14%), credite bancare (9,59%), precum şi diminuări în rândul întreprinzătorilor care au optat pentru autofinanţare (10,36%) şi neplata facturilor firmei de la furnizori (80,59%).
”În comparaţie cu rezultatele de anul trecut, se constată o diminuare în ceea ce priveşte ponderea principalelor destinaţii ale necesarului de finanţare: proiecte inovative şi de cercetare (12,62%), investiţii (16,59%) şi capital de lucru (12,34%). În schimb a crescut nevoia de finanţare pentru crearea locurilor de muncă (62,36%). Pe lângă cele 2 măsuri formulate pentru îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare ( stimularea finanţării afacerilor prin instrumente alternative şi creşterea transparenţei şi diminuarea birocraţiei în sectorul bancar), CNIPMMR solicită factorilor politici, organismelor guvernamentale şi bancare implicate în finanţările IMM-urilor, să treacă la operaţionalizarea propunerilor prezentate, manifestându-şi disponibilitatea de a colabora în acest scop”, se precizează în comunicatul de presă post-eveniment.
Totodată, CNIPMMR și-a exprimat mulţumirea şi aprecierea pentru modul în care au fost analizate şi valorificate propunerile sale privind noul Cod fiscal în procesul legislativ, la nivelul iniţiatorului şi al comisiilor de specialitate din Parlamentul României.
”Deşi vor exista şi creşteri ale unor contribuţii şi taxe (exp. un nou sistem de calcul al taxelor locale pe clădiri, în funcţie de destinaţie – rezidenţiale, nerezidenţiale sau mixte -, în locul actualului sistem care stabileşte cotele de impozit în funcţie de proprietar: persoană juridică sau fizică, cotele de impozit pentru clădiri rezidenţiale urmând a fi între 0,08 % şi 0,2%, faţă de cota actuală de 0,1 %, iar pentru cele nerezidenţiale între 0,2% şi 1,3%, contribuţiile de asigurări obligatorii pentru toate veniturile persoanelor care desfăşoară activităţi independente sau au drepturi de autor, chiar dacă obţin şi salarii), CNIPMMR consideră că noul Cod fiscal va avea un impact pozitiv asupra investiţiilor şi mediului de afaceri, prin simplificarea accesului la informaţii (având în vedere numeroasele modificări ale actualului Cod fiscal), prin reducerea generală a fiscalităţii şi stimularea investiţiilor”, susține CNIPMMR.
Principalele 5 propuneri care au fost formulate şi susţinute de CNIPMMR şi care au fost valorificate şi incluse în noul Cod Fiscal adoptat: reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19% şi menţinerea TVA de 9% la anumite servicii şi produse, menţinerea la 3% a impozitului pentru microîntreprinderi, cota redusă de 1% a impozitului pentru microîntreprinderile nou înfiinţate, eliminarea taxei pe construcţiile speciale de 1,5% din valoarea activelor şi reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%.
