Articol de Mihaela Matei (foto), Special Projects Communication Officer și Coordonatoarea proiectului Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc, EY România
Nevoia unei baze morale a revenit în toate subiectele discutate cu antreprenorii în întâlnirile de la Cluj și Timișoara, organizate de EY România pentru a identifica măsurile cele mai importante care ar dezvolta mediul antreprenorial românesc. Deși subiectele discutate, plecând de la concluziile Barometrului antreprenorial românesc, au fost destul de diferite: impozitare, acces la finanțare, cultură antreprenorială, educație antreprenorială și sprijin coordonat din partea asociațiilor specializate în antreprenoriat, ideea recurentă a fost aceeași.
Este nevoie de o bază morală – această teză a reapărut spusă ca atare sau subînțeleasă în tot ce se discuta. Nu, subiectul eticii nu e desuet și da, dintre orice alte probleme cu care se confruntă antreprenorii, aceștia au ales să vorbească cel mai mult despre bunul simț. Antreprenorii consideră că plecând de la o asemenea bază afacerile ar fi mult mai prospere în România. Nu impozitele mai scăzute, nu finanțarea din abundență sau orice alt sprijin oferit oamenilor de afaceri.
Se discută de mult timp despre lipsa modelelor cu adevărat valoroase, de inversarea valorilor și de alte sintagme care pot suna pompos. Dar poate nu ne-am fi așteptat ca moralitatea și caracterul să aibă “potențial economic” (de multe ori legătura pe care o fac românii este inversă, cei care „se descurcă” o duc mai bine). Și poate nu ne-am fi așteptat de la antreprenori, persoane extrem de pragmatice, orientate spre acțiune și spre rezultate, să considere de primă importanță ceva atât de intangibil. Cu toate acestea, caracterul, bunul simț, punctualitatea, corectitudinea, respectul, principiul “nu se poate și așa“, atitudinea pozitivă față de muncă și față de inițiativa personală au fost subliniate ca o condiție necesară care ar revoluționa mediul de business românesc, fie că e vorba despre angajați, de partenerii de afaceri, de funcționarul public la care plătești impozite sau de funcționarul bancar care îți analizează dosarul de credit.
Să ne gândim cum ar crește economia și cât de mult am prospera dacă, de exemplu, de mâine, așa-ziși oameni de afaceri nu s-ar gândi cum să facă business la negru, ci și-ar plăti impozitele. Cu siguranță presiunea fiscală asupra economiei reale s-ar reduce și economia ar crește. Ce s-ar întâmpla dacă, de exemplu, mai mulți funcționari de la orice ghișeu administrativ și-ar respecta mai mult munca? De asemenea, cum s-ar întâmpla lucrurile dacă din școală ar ieși mai mulți copii cu inițiativă, cu respect pentru muncă și care nu consideră copiatul o alternativă.
Nu sunt întrebări retorice și nu e utopie, lucrurile se întâmplă așa în alte state și, mai devreme sau mai târziu, se vor întâmpla și la noi. Cu cât mai mulți dintre noi vor juca mai curând acest exercițiu de imaginație și nu vor respinge aceste idei ca îndepărtate sau idealiste, cu atât mai repede le vom vedea în realitate. Iar antreprenorii români sunt printre cei care văd cel mai clar valoarea economică a bunului simț și legătura cauzală dintre principii sănătoase și creșterea economică.
