de Avocat Alina Mioara Cobuz Băgnaru, Avocat, Baroul București
Începând cu anul 2010 Regulamentele de Arbitraj s-au modificat în proporție covârșitoare, arbitrajul instituționalizat evoluând sub o altă lumină prin introducerea de noi articole, explicații suplimentare, grile diferite privind costurile de arbitraj, introducerea procedurii accelerate de soluționare a arbitrajului, precum și aspecte privind audierile în arbitraj. Prezentul articol își propune să abordeze câteva aspecte prezente în Regulamentele de Arbitraj, cu referire la audierile orale.
În conformitate cu art. 30 a Regulamentului de Arbitraj de la Viena intrat în vigoare la 1 iulie 2013, dacă părțile nu stabilesc un acord în scris, regula prevede că audierile vor fi derulate oral sau în scris. Dacă părțile nu au exclus o audiere orală, la solicitarea oricăreia dintre părți, Tribunalul Arbitral va putea organiza o audiere orală într-un stadiu corespunzător al procedurii.
Deși una din trăsăturile caracteristice ale arbitrajului este confidențialitatea, Regulamentul de la Viena specifică în mod clar că audierile vor avea un caracter privat. Un alt element de noutate prezent în acest regulament de arbitraj îl constituie faptul că Arbitrul Unic sau Președintele Tribunalului Arbitral vor întocmi și vor semna un proces verbal al audierii, care va conține un rezumat al audierii și rezultatele acestuia.
Dacă facem o comparație cu dreptul comun în materie, după fiecare termen în instanță, se redactează o încheiere de ședință, în care practic se rețin aspecte procedurale, de exemplu excepțiile ridicate de părți, aspecte de fond, o derulare corectă și exactă a apărărilor părților, în timp ce, în arbitraj audierile se înregistrează prin stenograme și se emit Ordine Procedurale.
Plecând de la o altă trăsătura caracteristică a arbitrajului, care este rapiditatea (celeritatea) soluționării arbitrajului, în ultimii ani, mai exact începând cu anul 2010, multe dintre Regulamentele de Arbitraj, inclusiv Regulamentul de la Viena, la care am făcut referire anterior, menționează modul de soluționare a arbitrajului prin procedura accelerată. Procedura accelerată va fi derulată de un arbitru unic, exceptând cazul în care părțile au agreat asupra unui complet de arbitri.
În cadrul acestei proceduri Regulamentul de la Viena în articolele 9.3 și 9.4 face vorbire de o singură audiere orală în care vor fi susținute și administrate toate dovezile orale și toate aspectele juridice. În plus, după audierea orală nu vor fi depuse înscrisuri.
Sub lumina unui alt Regulament de Arbitraj – CENTRUL BELGIAN PENTRU ARBITRAJ ȘI MEDIERE – în vigoare de la 1 ianuarie 2013, art. 23 punctul 6 prevede că audierile nu vor fi publice. Cu alte cuvinte, caracterul privat al acestor ședințe de arbitraj se păstrează. Numai în situații excepționale, cu aprobarea Tribunalului Arbitral și a părților, se va permite prezența persoanelor care nu sunt implicate în procedură.
În ceea ce privește părțile implicate în proces, acestea pot fi personal prezente, sau prin reprezentanți autorizați de drept sau prin avocații acestora. În privința cererilor înaintate acestea trebuie trimise în scris. Tribunalul Arbitral poate să refuze examinarea acestor noi cereri dacă va considera că acestea ar putea întârzia examinarea sau pronunțarea asupra cererii inițiale sau că depășesc limitele Termenilor de Referință.
În conformitate cu REGULAMENTUL ELVEȚIAN PENTRU ARBITRAJUL INTERNAȚIONAL – intrat în vigoare în iunie 2012, art. 25 este mult mai detaliat în explicații în privința modului de derulare a audierilor în procedura de arbitraj, respectiv:
În privința datei, orei și locului oricărei audieri orale, Tribunalul Arbitral va transmite părților o înștiințare cu suficient timp prealabil înaintea audierii, în așa fel încât părțile să asigure o apărare corespunzătoare în dosarul care îl instrumentează. În privința martorilor sau martorilor experți aceștia vor fi aceia numiți de părți, fără să fie precizat vreun criteriu anume de descriere sau de stabilire a acestora. În Regulamentul ELVEȚIAN PENTRU ARBITRAJUL INTERNAȚIONAL se precizează că examinarea martorilor se va face de către avocații sau consilierii juridici sau de către reprezentanții legali ai părților. De asemenea, se păstrează și în cadrul acestui Regulament de Arbitraj obligația ca depozițiile martorilor să se trimită în scris sub forma unei declarații scrise.
Mijloace moderne de audiere
Modul și maniera în care se vor audia martorii și martorii experți va fi stabilită de Tribunalul Arbitral. Un element de noutate îl reprezintă posibilitatea ca acești martori factuali sau martori experți să fie audiați prin mijloace moderne, care nu implică prezența fizică a acestora la audieri (inclusiv prin videoconferința).
Opinez în acest sens, că deși acest mod de audiere a martorilor este un curent dorit a fi implementat sub mai multe Regulamente de Arbitraj, riscurile pe care le implică un asemenea mod de examinare sunt numeroase. Un singur exemplu frecvent de risc este modul în care poți verifica identitatea martorului.
La fel ca și în cazul altor Regulamente de Arbitraj, în cazul în care martorii depun mărturie într-o altă limbă decât limba arbitrajului (care de regula este limba engleză), vor fi făcute aranjamente pentru traducerea declarațiilor orale din cadrul audierilor și pentru o furnizare a înregistrării audierii dacă Tribunalul Arbitral consideră că acest lucru este necesar, având în vedere circumstanțele în speță, sau dacă părțile convin astfel.
Audierile vor fi ținute în camera stabilită pentru derularea arbitrajului, exceptând cazul în care părțile convin altfel. Tribunalul Arbitral poate dispune martorilor sau martorilor experți să se retragă în timpul depoziției altor martori sau martori experți. De regulă, avocații părților solicită ca martorii care nu au fost audiați să se retragă până la momentul în care vor depune depoziție, după audierea lor având posibilitatea să rămână în sală.
După audieri, părțile pot trimite documente post-audiere în care pot sumariza aspectele relevante și cele care impun anumite răspunsuri la problemele ridicate în timpul audierilor.
Opinez pentru necesitatea existenței cel puțin a unei audieri, maxim două în general în procedura de arbitraj, în așa fel încât Tribunalul Arbitral să poată evalua corect evoluția părților în procedura de arbitraj precum și să analizeze corect depozițiile depuse de martori (martori factuali sau experți).
