Interviu cu Radu Grațian Ghețea,
Director General, CEC Bank
Președinte de onoare, Asociația Română a Băncilor
Conduceţi CEC Bank din mai 2007, perioadă în care aţi reuşit să transformaţi o casă de economii şi consemnaţiuni într-o bancă universală modernă. Care au fost principalele provocări ale acestui proces?
“În prezent CEC Bank este o bancă comercială universală, modernă şi profitabilă, cu un portofoliu variat de produse şi servicii şi cu o cotă de piaţă pe total active de peste 7%, în primele şase ca mărime din România.”
Începând cu anul 2008, strategia CEC Bank a vizat transformarea instituţiei din casă de economii în bancă comercială. Acest obiectiv a fost deja atins, iar în prezent CEC Bank este o bancă comercială universală, modernă şi profitabilă, cu un portofoliu variat de produse şi servicii şi cu o cotă de piaţă pe total active de peste 7%, în primele şase ca mărime din România.
Strategia ultimilor ani vizează consolidarea băncii, proces care se desfăşoară pe multiple planuri, iar poate cel mai vizibil dintre acestea se referă la alinierea produselor şi serviciilor băncii la un nivel de înaltă competitivitate. Acest proces nu este unul facil, lipsit de provocări. De exemplu, CEC-ul era o instituţie competitivă pe segmentul creditelor pentru populaţie, unde activa şi înainte de a deveni o bancă comercială. În acea perioadă însă, mediul era unul neconcurenţial. acum există concurenţă şi din acest motiv trebuie să adaptăm în permanență produsele şi serviciile oferite la cerinţele pieţei.
O astfel de abordare necesită investiţii, atât în sisteme (aplicaţii, dezvoltări de procese etc), cât şi în pregătirea personalului. Consolidarea este un proces care nu se face peste noapte, ci necesită timp. În ceea ce priveşte perioada următoare, misiunea noastră a rămas aceeaşi – să finanţăm imm-urile, agricultura, zona rurală şi administraţiile publice locale, de la primăria unei comune până la cele ale oraşelor mari şi ale sectoarelor din muncipiul Bucureşti.
Suntem preocupaţi de întărirea statutului de bancă universală, singurul care asigură flexibilitate în condiţii dificile. Am mai dat acest exemplu şi cu alte ocazii: dacă în timpul crizei această bancă era doar CEC şi acorda doar credite pentru populaţie, cum se întâmplase până atunci, nu aţi mai fi intervievat acum preşedintele unei bănci de top, pentru că băncile de nişă s-au dovedit deosebit de vulnerabile în condiţii de criză.
În acelaşi timp, urmărim cu precădere cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene. În momentul în care au debutat programele de utilizare a fondurilor europene de către primării, ne-am îndreptat şi în această direcţie. Astfel, am lansat în fiecare sucursală judeţeană birouri dedicate în cadrul cărora clienţii persoane juridice beneficiază de consiliere gratuită în vederea accesării fondurilor europene. Un alt domeniu de maxim interes pentru CEC Bank îl reprezintă agricultura. Având expertiza necesară, am început să acordăm credite şi acestui sector, plecând de la creditele punte tip APIA.
Am acordat sute de mii de credite de acest gen. În momentul de faţă, un procent de circa 20% din portofoliul nostru de împrumuturi vizează sectorul agricol. aşadar, statutul CEC Bank de bancă universală este unul foarte important în condiţiile de volatilitate din lumea financiarbancară. În momentul de faţă, am ales să ne concentrăm pe finanţarea IMM-urilor, chiar dacă şi în acest segment concurenţa este mare şi există şi aici riscuri care trebuie gestionate corespunzător. CEC Bank are ca menire prioritară creditarea IMM-urilor, circa 45% din soldul împrumuturilor fiind dedicate acestora.
Aveţi peste 1.000 de unităţi bancare şi peste 6.000 de salariaţi. Ce investiţii faceţi în dezvoltarea profesională continuă a angajaţilor?
Succesul unei instituţii bancare este direct influenţat de resursa umană deţinută, de unde reiese în mod clar necesitatea îmbunătăţirii permanente a performanţelor salariaţilor. În acest sens, acordăm o importanță deosebită pregătirii profesionale continue.
Nu privim această activitate ca pe o simplă cheltuială, ci ca pe o investiţie, întrucât reprezintă o resursă care contribuie în mod direct la creşterea performanţei băncii.
Concret, circa 5.350 salariaţi din cadrul CEC Bank (83% din total) participă anual la aproximativ 17.580 acţiuni de pregătire profesională, ceea ce înseamnă că, în medie, un salariat participă anual la trei astfel de acţiuni. Personalul băncii beneficiază de programe de dezvoltare profesională atât în varianta în-house, cât şi prin acţiuni organizate cu sprijinul furnizorilor externi.
Contribuim astfel la dezvoltarea cunoştinţelor, deprinderilor şi aptitudinilor angajaţilor, ceea ce se reflectă în mod direct în realizarea performantă a sarcinilor şi contribuie la consolidarea sentimentului de încredere în competenţele proprii, la o mai bună stăpânire de sine şi, în final, la creşterea satisfacţiei muncii.
În ce oraşe/regiuni aţi perceput o creştere mai mare a creditării, în ultimii ani?
Statisticile arată că economia României a înregistrat în anul 2016 o creştere semnificativă pe segmentul serviciilor, accentul fiind pus pe domeniile IT şi consultanţă/suport în afaceri, domenii care se estimează că îşi vor menţine trendul crescător şi pe parcursul acestui an.
Evoluţiile din aceste zone de activitate au influenţat pozitiv consumul şi au generat o creştere a cererii de credite. Zonele geografice cu cele mai mari creşteri ale finanţărilor acordate de bancă în anul 2016 sunt Bucureşti-Ilfov, Transilvnia şi Muntenia. Vorbind tot de anul trecut, portofoliul de credite în sold aferent clienţilor persoane juridice a crescut cu cca. 2,5%, în timp ce sistemul bancar a înregistrat o scădere cu 1,4% faţă de anul 2015.
Banca şi-a majorat şi portofoliul de credite în sold acordate persoanelor fizice, care a înregistrat o creştere cu circa 10% în anul 2016 faţă de anul precedent. În ceea ce priveşte volumul de credite noi acordate pe parcursul anului trecut, acesta a crescut faţă de anul 2015 cu 23,6%, în condiţiile în care creşterea înregistrată la nivelul sistemul bancar românesc a fost de doar 5,5%.
Prin parteneriatul cu APIA, devenit deja unul de tradiţie, CEC Bank a acordat din 2009 şi până în prezent finanţări în valoare de aproximativ 2,5 miliarde lei, în sprijinul agriculturii româneşti. Aţi avut ocazia să urmăriţi evoluţia mai multor companii din agricultură. Cum vedeţi acest sector strategic pentru România?
CEC Bank oferă clienţilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol produse de creditare dedicate, adaptate specificului activităţii acestora şi circumstanţelor pieţei. am dezvoltat parteneriate cu principalele instituţii implicate în susţinerea sectorului agricol, respectiv Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Direcţia Implementare Programe pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (DIMMAT), Fondurile de Garantare (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii – FNGCIMM, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR), alte instituţii şi ministere.
Considerăm că segmentul agricol prezintă în continuare un potenţial ridicat de dezvoltare, iar accesarea creditelor dedicate reprezintă o şansă reală de dezvoltare pentru zona rurală. În acest sens am susţinut şi vom susţine în continuare sectorul agricol, axându-ne pe dezvoltarea de produse bancare moderne şi accesibile, adaptate nevoilor actuale de finanţare ale clienţilor.
„CEC Bank are ca menire prioritară creditarea IMM-urilor, circa 45% din soldul împrumuturilor fiind dedicate acestora.”
În ce alte domenii există potenţial mare de creştere în zona de creditare?
În cadrul CEC Bank, domeniile de activitate care au înregistrat o creştere semnificativă în cursul anilor trecuţi, pe segmentul persoanelor juridice, sunt industria, sectorul public şi agricultura, acestea însumând 70% din volumul finanţărilor acordate la nivelul băncii.
Ţinând cont de axele prioritare de dezvoltare a economiei la nivel naţional, CEC Bank are în vedere implicarea activă în mai multe domenii şi sectoare de activitate cu potenţial de creştere. Avem în vedere stimularea exporturilor şi a investiţiilor firmelor româneşti în afara ţării, sprijinirea investiţiilor firmelor în capacităţi de producţie, dezvoltarea în plan naţional a agriculturii, susţinerea tinerilor fermieri. În acord cu strategia băncii, CEC Bank va continua să susţină tinerii antreprenori care vor să-şi deschidă o mică afacere, prin implicarea activă în programele naţionale iniţiate de statul român: Programul START şi Programul SRL-D.
Pentru a putea acorda mai multe credite este nevoie de o mărire consistentă de capital. În ce stadiu sunt discuţiile cu Ministerul Finanţelor Publice, acţionarul CEC Bank?
Majorarea capitalului social al băncii reprezintă un subiect pe care l-am adus în discuţie de mai multe ori pe parcursul ultimilor ani. Banca a avut şi are nevoie în continuare de o majorare de capital, pentru o creştere şi mai intensă a creditării.
Subliniez ,aşadar, faptul că nu avem nevoie de majorare de capital pentru redresarea băncii, ci pentru o utilizare cât mai eficientă a resurselor de care dispunem sub formă de depozite atrase de la populaţie şi de la companii. având la dispoziţie o resursă adecvată de capital, CEC Bank ar putea fi şi mai agresivă, şi mai performantă în creditare.
În această privinţă, Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de unic acţionar al CEC Bank, a fost întotdeauna de acord. Din păcate, s-au ridicat în câteva rânduri anumite semne de întrebare cu privire la încadrarea majorării în categoria ajutorului de stat, cu repercusiunile aferente. Îmi exprim însă încrederea că în cele din urmă va fi identificată o variantă potrivită, care să nu lase loc de niciun fel de interpretări de natură legală.
CEC Bank sprijină activ sportul românesc, în special rugby-ul, echipa naţională având ca şi logo frunza de stejar, la fel ca şi CEC Bank. De ce această colaborare?
Au trecut deja câţiva ani de când CEC Bank a devenit partenerul principal al Federaţiei Române de Rugby, susţinând naţionala de rugby a României. Împărtăşim valori comune, precum tradiţia şi onestitatea, iar prin acest parteneriat ne dorim să dovedim, o dată în plus, că suntem mereu alături de români şi de ceea ce se face bun în România.
Implicarea băncii noastre a depăşit cu mult dimensiunea financiară, reprezentând mai degrabă o investiţie de timp, energie şi încredere. Superliga CEC Bank este competiţia în care sunt angrenate cele mai puternice echipe ale rugbyului românesc actual.
CEC Bank, ca instituţie bancară de top, s-a alăturat aşadar unei competiţii concepute de federaţie pentru elite, fapt care a conferit un prestigiu sporit, o vizibilitate mai bună şi o miză mare cluburilor înscrise. Suntem fericiţi să fim alături de echipele româneşti de rugby şi ne dorim ca, împreună, să readucem sportului cu balonul oval din ţara noastră gloria de care s-a bucurat acum aproape un secol.
Ce măsuri a luat CEC Bank pentru creşterea nivelului educaţiei financiare a persoanelor fizice şi a companiilor?
În ultimii ani, CEC Bank a derulat proiecte educaţionale pe mai multe canale, în vederea atingerii unui public cât mai variat. Este de amintit un proiect început cu peste cinci ani în urmă, care a urmărit promovarea unui set de reguli şi sfaturi pentru clienţi, cu scopul de a evita fraudele.
Am urmărit educarea publicului larg prin sfaturi concrete, explicit prezentate prin intermediul pliantelor şi posterelor afişate în agenţii, precum şi prin publicarea acestor informaţii pe site-ul băncii, www.cec.ro.
Am continuat dezvoltarea acestei zone, iar în momentul de faţă site-ul nostru cuprinde o secţiune dedicată atât segmentului persoane fizice, cât şi celor juridice, cu sfaturi de apărare a identităţii electronice şi materiale de promovare a campaniei de informare iniţiată de europol.
În plus, am creat şi o adresa de mail dedicată, integritate@cec.ro, prin care se pot transmite în mod direct orice suspiciuni de fraudă ce ar putea avea legătură cu banca. Beneficiind de o reţea extinsă la nivel naţional, am derulat şi acţiuni punctuale de susţinere a educaţiei financiare, precum distribuirea de manuale de educaţie financiară pentru elevii claselor a III-a şi a IV-a pentru mai multe judeţe din ţară, distribuirea “Culegerii selective de definiţii economice, financiare şi bancare” dedicate deopotrivă elevilor şi studenţilor, prezentări în cadrul unor acţiuni speciale organizate în “Săptămâna altfel” pentru elevii din şcoli şi licee, prezentări în cadrul unor evenimente dedicate tinerelor mămici.
Anul acesta, am iniţiat un proiect pilot de educaţie financiară pentru elevii de liceu din mediul rural, prin care am încercat să-i ajutăm pe tineri, prin exemple, jocuri şi discuţii interactive pe teme ce ţin de domeniul financiar.
Cum vedeţi sistemul bancar românesc în 2017? Dar în următorii ani?
„În opinia mea, perioada imediat următoare va fi una favorabilă pentru sistemul bancar românesc, pentru că economia a mers bine şi există semnale că va avea o evoluţie pozitivă în continuare. Iar în aceste condiţii, rolul sistemului bancar este unul primordial, iar eu sunt încrezător că sistemul bancar poate răspunde oricărei solicitări venite din partea mediului de afaceri.”
În opinia mea, perioada imediat următoare va fi una favorabilă pentru sistemul bancar românesc, pentru că economia a mers bine şi există semnale că va avea o evoluţie pozitivă în continuare. Iar în aceste condiţii, rolul sistemului bancar este unul primordial, iar eu sunt încrezător că sistemul bancar poate răspunde oricărei solicitări venite din partea mediului de afaceri. Faptul că raportul credite/depozite este subunitar ne indică faptul că există disponibilităţi care pot fi utilizate.
Există şi interesul acţionarilor străini de a veni cu împrumuturi subordonate atunci când este nevoie. În plus, în România există zone foarte mari încă nebancarizate. Mai exact, peste 40% din populaţie este nebancarizată, ceea ce indică un real potenţial de creştere. avem aşadar toate premisele pentru a considera că anul 2017 va fi unul bun.
În plus, să nu ignorăm nici majorările salariale, unele dintre ele fiind puse deja în aplicare, şi nici creşterile de pensii, care vor aduce un imbold suplimentar pentru creditul de retail. Pe de altă parte, nu trebuie pierdut din vedere că sistemul bancar se apropie de sfârşit cu procesul de curăţare a bilanţurilor. Cred, aşadar, că avem toate ingredientele pentru un viitor benefic sistemului bancar din România.
Aţi avut o contribuţie importantă la dezvoltarea Asociaţiei Române a Băncilor, care a a devenit una dintre cele mai puternice asociaţii profesionale din ţară noastră. Care sunt principalele provocări ale ARB în perioada următoare?
Îmi aduc aminte cu plăcere de anii foarte frumoşi legaţi de activitatea de început a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), când s-au pus bazele unor proiecte importante, precum sistemul electronic de plăți (Transfond), Biroul de Credit, Fondul de Garantare a Depozitelor, RomCard, aderarea României la Swift sau înfiinţarea Institului Bancar Român (IBR). La toate aceste proiecte am participat direct, iar ARB a avut un rol esenţial prin comisiile de specialitate, care au contribuit major la dezvoltarea domeniului de profil.
Închipuiţi-vă că fiecare comisie este formată din circa 40 de oameni care au aceeaşi specializare. Fiecare are o idee, fiecare are o părere şi la un moment dat trebuie să găseşti un numitor comun. Asociaţia este foarte puternică tocmai prin aceste comisii tehnice, unde se creează cadrul necesar de dezbatere la un nivel foarte înalt de competenţă şi unde sunt coagulate punctele de vedere ale comunităţii bancare.
Pentru perioada următoare, proiectele ARB vizează accelerarea implementării tehnologiilor digitale în serviciile financiar-bancare, prin Platforma pentru Agenda Digitală, creşterea nivelului de educaţie financiară prin Platforma de Educaţie Financiară şi integrarea intermedierii financiare pentru creşterea gradului de accesare a fondurilor europene, dezvoltarea Parteneriatului Public Privat şi finanţarea proiectelor mari de investiţii.
Odată cu lansarea strategiei pentru următorii ani, ARB şi-a consolidat şi identitatea vizuală, în concordanţă cu misiunea asociaţiei. Noua identitate pune accent pe performanţă, leadership, siguranţă şi pe viziunea de a contribui la consolidarea unui mediu bancar transparent şi de încredere în România.
