Chiriașii clădirilor de birouri cu certificare verde, situate în orașele din afara Bucureștiului, ar putea economisi până la 500,000 euro anual, în timp ce proprietarii acelorași clădiri ar beneficia de o optimizare semnificativă a costurilor, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță imobiliară Colliers International Romania.
Directivele recente ale Uniunii Europeane privind sustenabilitatea și eficiența energetică au condus la adoptarea la nivel european a unor stimultente locale pentru clădirile verzi. Anul trecut, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a adoptat reducerea până la un minim de 0,25% a taxei pe proprietate pentru companiile care au în portofoliu clădiri aflate în clasa de performanță energetică A și care dețin o certificare oficială recunoscută la nivel mondial ca și certificare “verde”. Studiul realizat de către echipa de Property Management împreună cu divizia de Research a Colliers International Romania dezvăluie impactul pe care adoptarea unui astfel de stimulent fiscal în principalele centre de afaceri din România l-ar putea avea asupra situației financiare a companiilor – chiriași sau proprietari de clădiri de birouri.
Luând în calcul stocul total al spațiilor de birouri închirate în orașele din afara Bucureștiului, studiul arată că – în cazul în care toate clădirile de clasa A ar avea certificare verde – chiriașii ar putea economisi până la jumătate de milion de euro anual, per oraș, ca urmare a diminuării drastice a service charge-ului datorat proprietarilor.
Clădirile verzi prezintă o serie de avantaje atât pentru chiriași, cât și pentru proprietari
“Cluj-Napoca a fost primul municipiu din România care a adoptat măsuri concrete de încurajare a dezvoltării sustenabile,oferind un exemplu pozitiv la nivelul întregii țări și atrăgând atenția asupra nevoii de politici guvernamentale care să stimuleze eficiența energetică și dezvoltarea de clădiri verzi. Dincolo de beneficiul imediat oferit de o eventuală reducere a taxei pe proprietate, clădirile verzi prezintă o serie de avantaje atât pentru chiriași – costuri mai mici cu utilitățile, un mediu de lucru mai sănătos și mai productiv, imagine corporativă îmbunătățită – cât și pentru proprietari – posibilitatea de a încasa chirii mai mari, o valoare mai mare a clădirii pe piață, rate de ocupare ridicată și promovare gratuită”, a declarat Ștefania Baldovinescu (foto), Director al departamentului de Property Management din cadrul Colliers International Romania.
Nivelul taxei pe proprietate este stabilit de către fiecare consiliu local, la valori cuprinse între 0,25% și 1,5% din valoarea de inventar a clădirii. Pentru a analiza impactul unei eventuale reduceri a taxei pe proprietate în principalele hub-uri de business din România, studiul pornește de la exemplul oferit de Cluj-Napoca.
În practică, în cazul unei proprietăți închiriate, costurile cu taxa pe proprietate se reflectă în service charge-ul plătit de fiecare chiriaș proporțional cu suprafața închiriată, alături de utilități, comosion de administrare sau asigurări. Pentru clădirile de birouri, ponderea medie a taxei pe proprietate în service charge este cuprinsă între 35% – 50%.
În cazul municipiului Cluj Napoca, luând în calcul stocul total de clădiri de birouri de clasa A (46.000 metri pătrați) și o rată de neocupare de 10%, chiriașii plătesc anual o sumă de peste 600.000 de euro pentru taxa pe proprietate. Potrivit noii măsuri adoptate de Consiliul Local, începând din 2013, taxa va scădea până la un minim de 0,25% pentru clădirile verzi. La nivelul întregului oraș, dacă toate clădirile ar avea certificare verde, această nouă măsură se traduce prin economii egale cu 108 salarii medii anuale.
În ce privește proprietarii, o taxă pe proprietate mai mică se traduce direct într-o valoare mult diminuată a service charge-ului, sporind astfel atractivitatea clădirii în fața chiriașilor, concomitent cu reducerea efectivă a costurilor cu spațiile vacante și imbunătățirea cash-flow-ului.
Ca un alt exemplu, proprietarul unei clădiri de birouri cu o valoare de 20 milioane de euro, situată în Cluj Napoca, economisește anual circa 130.000 de euro dacă imobilul obține o certificare LEED, BREEAM sau DGNB. Acestor beneficii li se adaugă costuri operaționale mai mici, ceea ce conduce în timp la competititivitate ridicată, o rată de ocupare mai mare și o valoare de piață sporită.
Încurajați de exemplul Cluj-Napoca, mulți profesioniști din piața imobiliară, inclusiv dezvoltatori, investitori și organizații non-guvernamentale, susțin că o astfel de inițiativă publică ar ajuta afacerile locale să rămână competitive și să performeze, în contextul în care cresc standardele privind eficiența energetică și construcția de clădiri verzi la nivel european și global.
