Search
Miercuri 12 Decembrie 2018
  • :
  • :

Ce a decis CEDO vis-a-vis de restituirea proprietății

dedInterviu cu avocatul Diana-Elena Dragomir (foto), Diana Dragomir & Partners

Sunteți unul dintre puținii avocați specializați în practica și procedura Curții Europene de la Strasbourg. Recent, C.E.D.O. a reluat judecarea cauzelor în materia proprietății. Ce trebuie să înțeleagă și cum trebuie să procedeze persoanele cărora Curtea Europeană, făcând trimitere la Cauza Preda și alții contra României, le comunică o scrisoare prin care declară inadmisibilă plângerea aflată pe rolul Curții de la Strasbourg?

Într-adevăr, după 29 aprilie 2014, sunt multe situațiile în care CEDO a trimis astfel de scrisori unor persoane care au adresat Curții Europene o plângere în materia proprietății. Acest tip de decizie, prin care petentul este informat că „În lumina concluziilor Curții în cauză Preda și alții c. României (…) și în limitele competentei de a examina capetele de cerere formulate, Curtea a considerat că nu au fost îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute la art. 34 și 35 din Convenție”, trimite la noua lege a proprietății din dreptul național și deschide respectivei persoane posibilitatea de a parcurge procedura națională prevăzută de Legea nr. 165/2013 pentru obținerea restituirii în natura a imobilului, sau atunci când restituirea nu este posibilă, a despăgubirilor aferente.

Care sunt motivele pentru care CEDO a ales să rezolve astfel plângerile venite din România pe această temă?

Observând numărul uriaș de cauze cu care se confrunta Statul Roman în privința restituirii imobilelor confiscate abuziv, indicator obiectiv al eșecul Statului de a rezolva această problemă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis declanșarea procedurii-pilot împotriva României.

În esență, prin Hotărârea-pilot în Cauza Maria Atanasiu și alții contra României, pronunțată la data de 12 octombrie 2010, Instanța Europeană de la Strasbourg a cerut Statului Român să ia măsuri concrete pentru soluționarea adecvată a problemei restituirii proprietăților confiscate abuziv în perioada comunistă, acordând în acest sens un termen de grație, prelungit până în luna mai 2013, termen în care Statul a avut obligația de a remedia problemele sistemice ale mecanismelor de retrocedare.

Pentru a se conforma obligațiilor de respectare a dreptului de proprietate, la expirarea termenului de grație acordat de Curtea Europeană, mai exact la data de 17 mai 2013, a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România.

Prin hotărârea pronunțată la data de 29 aprilie 2014 în Cauza Preda și alții contra României, cererile nr. 9584/2002, 33514/2002, 38052/2002, 25821/2003, 29652/2003, 3736/2003, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, în principiu, Legea nr. 165/2013 nu încalcă prin ea însăși dreptul de proprietate, constituind, în general, un remediu eficace, care trebuie parcurs.

Dacă este un remediu eficace de ce nu a reușit Legea nr. 165/2013 să răspundă nevoilor păgubiților?

Este eficace, în general! În particular, însă, Curtea a constatat și situații în care Legea nr. 165/2013 prezintă deficiențe majore, mai ales atunci când autoritățile naționale nu iau toate măsurile pentru a repara prejudiciul produs persoanelor private de bunurile lor sau atunci când autoritățile nu se conformează dispozițiilor Curții de la Strasbourg.

Cu privire la noile mecanisme de restituire, Instanța de la Strasbourg a arătat că, în principiu, modul de calcul și de acordare a despăgubirilor potrivit Legii nr. 165/2013, se încadrează în marja de apreciere de care se bucură Statul în alegerea soluțiilor economice.

În concluzie, prin hotărârea pronunțată în Cauza Preda și alții contra României, CEDO a estimat că noua legislație adoptată în materia restituirii proprietăților naționalizate oferă, în principiu, posibilitatea de soluționare adecvată a cererilor de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România.

Este important de observat și faptul că Legea nr. 165/2013 nu a înlocuit, ci a completat și suplimentat prevederile vechilor legi de restituire.

Ce pot face mai departe persoanele interesate?

În viziunea Curții, noile prevederi legale, incidente în materia restituirii proprietăților naționalizate, oferă, în principiu, posibilitatea de soluționare adecvată, la nivel intern, național, a cererilor de restituire sau de reparație, iar justițiabilul este dator să le parcurgă. În consecință, dacă dosarul de pe rolul Curții Europene care se circumscrie acestei ipoteze va fi respins ca inadmisibil, pe motivul neepuizării căilor efective de atac, justițiabilul are obligația de a parcurge procedura prevăzută de Legea 165/2013 pentru obținerea despăgubirilor. Și doar în cazul în care nici prin noua procedură nu obține reparația dreptului său de proprietate, se poate adresa cu o plângere Curții de la Strasbourg.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *