Interviu cu Șerban Constantin Valeca, Ministrul Cercetării și Inovării
Ați fost desemnat pentru a doua oară ministru al cercetării. Considerați că un minister al cercetării și inovării trebuie să existe în permanență, având în vedere că acest domeniu a fost neglijat de către unii decidenți politici de după 1989?
Faptul că un minister al cercetării și inovării trebuie să existe în permanență este mai mult decât incontestabil. În susținerea acestui fapt pot fi aduse o serie întreagă de argumente, absolut evidente:
Politicile de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, promovate printr-un organism guvernamental puternic și aplicate printr-o gamă vastă de instrumente de stimulare a acestor activități în mediul economic, instrumente susținute financiar printr-un buget corespunzător, reprezintă elementul cheie pentru realizarea unui progres economic rapid și sustenabil pe termen lung.
Însăși experiența proprie a României din ultimii 26 de ani a dovedit că un mediu economic în care cercetarea și inovarea sunt în general absente din obiectivele și structura activităților proprii unei întreprinderi și sunt considerate ca elemente “din afară”, costisitoare și riscante și în consecință, lipsite de interes pentru întreprindere, nu a putut progresa pe măsura așteptărilor și nu-și poate asigura o evoluție sustenabilă și competitivă pe termen lung.
Oricât de mult ar crește performanțele sistemului public de cercetare, alcătuit din institutele de cercetare și universități, acesta nu poate atinge singur performanța așteptată în materie de impact economic, în absența unui interes real din partea mediului economic de a realiza parteneriate solide și viabile, bazate pe agende de cercetare și inovare convenite de comun acord, pentru perioade mari de timp.
Același lucru este valabil în egală măsură în privința politicilor de dezvoltare la nivel sectorial, pentru care necesitatea de a integra componente specifice de cercetare și inovare, atât în etapa de elaborare, cât și, mai ales, în cea de implementare a politicilor respective, este mai mult decât evidentă. Absența totală a acestora, fie printr-un grad scăzut de conștientizare a importanței lor, fie prin neglijare arbitrară, poate da naștere uneori la implicații grave și chiar ireversibile (vezi cazuri cum sunt Bechtel, Roșia Montană, gazele de șist etc);
În acest sens, subliniem din nou necesitatea existenței unui organism guvernamental puternic, prin care să se poată susține și realiza cu succes procesul complex de corelare și coordonare a politicilor din domeniul CDI cu celelalte politici din arcul guvernamental (politicile industriale și agrare, financiare, fiscale, din domeniile energie, mediu, sănătate, comunicații, transporturi etc. ), urmărind, bineînțeles, creșterea semnificativă și durabilă a competitivității economice.
Faptul că este necesar ca un minister al cercetării și inovării să existe în permanență este desigur confirmat și de exemplul clar și convingător al celor mai dezvoltate state din uniunea Europeană – UE 15, cu mențiunea suplimentară că în multe cazuri cercetarea reprezintă o atribuție transversală realizată atât prin ministerul dedicat, cât și prin departamentele de profil din ministerele economice, iar politicile de inovare sunt promovate în forță, atât de ministerul dedicat cercetării, cât și de cel al economiei. De exemplu, în Spania, domeniul CDI este încorporat în ”domeniul” Competitivitate, alături de industrie, în mod asemănător abordării din Strategia Națională de Competitivitate a țării noastre. Potrivit prevederilor actualului Program de Guvernare, creșterea competitivității este susținută inclusiv prin instrumente de promovare a transferului de cunoștințe și rezultate ale cercetării către beneficiari, care va fi semnificativ accelerat.
Sunteți mulțumit de bugetul pentru 2017 alocat MCI ? Se puteau acorda sume mai mari pentru cercetare?
Bugetul alocat MCI pentru 2017 răspunde strict nevoilor curente de continuare a activităților începute în anii precedenţi, dar lasă o marjă foarte restrânsă pentru lansarea unor inițiative noi, de mai mare amploare.
În același timp, nivelul bugetului prevăzut pentru 2017 și cei doi ani care urmează continuă să ne îndepărteze, și mai mult, de ținta de 1% din PIB cheltuieli publice pentru cercetare în 2020, stabilită prin Strategia Națională CDI 2014-2020 și asumată de România prin Programul Național de Reforme, în contextul Strategiei Europa 2020. Bugetul alocat pentru cercetare, atât în ultimii ani, cât și cel actual, se situează în mod constant la aproximativ o treime față de această țintă și tinde să se apropie de marginea inferioară a intervalului 0,2%-0,3% din PIB. Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii de cercetare în sectoarele public și privat, strict necesare pentru ca cercetarea să devină un adevărat motor de creștere economică, presupune însă o creștere constantă a cheltuielilor publice pentru cercetare, obiectiv prevăzut prin actualul Program de guvernare.
În ce constă reorganizarea comisiilor de specialitate din subordinea Ministerului Cercetării și Inovării?
Punerea în aplicare a prevederilor Programului de Guvernare 2017-2020 necesită parcurgerea în primul rând a unui proces de ajustare corespunzătoare și armonizare, atât a documentelor strategice, cât și a structurilor operaționale și a instrumentelor de implementare a politicilor din domeniul CDI.
Activitățile desfășurate de către organismele consultative ale fostei Autorități Naționale pentru Cercetare trebuie puse în acord cu actele normative in vigoare. Reorganizarea organismelor consultative are la bază principiul respectării legalității pornind de la legislația de bază. Hotărârea Parlamentului Nr. 1/2017 din 4 ianuarie 2017, pentru acordarea încrederii Guvernului, prin care s-a acordat încredere guvernului pentru a pune în practică Programul de guvernare aprobat prin același act normativ.
– OUG nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte prin care, potrivit art. 8.
Art. 8
(1) Se înfiinţează Ministerul Cercetării şi Inovării, prin preluarea activităţii şi structurilor specializate în domeniul cercetării şi inovării de la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi prin preluarea activităţii şi structurilor de la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare.
(2) La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului de organizare şi funcţionare a Ministerului Cercetării şi Inovării, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare se desfiinţează.
Art. 24
În cuprinsul actelor normative în vigoare, următoarele denumiri și sintagme se înlocuiesc după cum urmează:
- g) “Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice” cu “Ministerul Cercetării şi Inovării” în cazul prevederilor care reglementează activitatea în domeniul cercetării ştiinţifice;
În aceste condiţii, reorganizarea organismelor consultative din subordinea Ministerului Cercetării şi Inovării devine obligatorie.
O motivaţie suplimentară pentru reorganizare o reprezintă şi disfuncţionalităţile apărute în funcţionarea noilor organisme consultative promovate (aprobate) prin Ordin MECS în decembrie 2016 ( Membrii CNECSDTI numiţi prin Ordinul MENCS nr. 5693/2016 nu au fost de acord să analizeze şi să soluţioneze sesizările depuse înainte de dată emiterii ordinului mai sus menţionat). Din această cauza trebuie introdusă prevederea că noul CNECSDI să preia şi soluţionarea sesizărilor acumulate în perioada în care nu a funcţionat având în vedere că în actuală componentă CNECSDI a refuzat preluarea acestora.
Toţi cei care acum acuză intenţia de politizare a organismelor consultative pot studia istoricul acestora unde vor vedea că, de multe ori, prevederea prin care mandatul membrilor respectivelor foruri era de 4 ani, nu a fost respectată. Astfel, ca exemplu, chiar dacă atât în Ordinul MECTS nr. 5514/2014, la art. 10 al Regulamentului de organizare şi funcţionare al CCCDI este stipulat faptul că „Mandatul membrilor CCCDI este de 4 ani”, aceiaşi prevedere regăsindu-se şi în Ordinul MECTS nr. 5514/2011 la art. 20 al Regulamentului de organizare şi funcţionare al CCCDI, în data de 7 decembrie 2016 a avut loc o reorganizare a CCCDI la numai 2 ani de la precedentă reorganizare. Mai mult decât atât, reorganizarea din 7 decembrie 2016 nu a avut la baza o procedura/metodologie de selecţie a membrilor CCCDI.
Aş vrea să mai menţionez faptul că eu consider neîntemeiată îngrijorarea manifestată de unii membri ai comunităţii ştiinţifice care fac proces de intenţie noului Guvern, înainte că aceste schimbări, ajustări, să aibă loc. Vreau să subliniez faptul că, tocmai pentru a nu există suspiciuni şi interpretări, eu, în calitate de Ministrul al Cercetării şi Inovării nu voi face nicio propunere privind componentă acestor organisme consultative. În plus, în cadrul reorganizării organismelor consultative se va urmări asigurarea unei componente susţinută de organismele din care acestea provin prin recomandare/acord din partea Consiliilor Ştiinţifice ale Institutelor, Consiliului Naţional al Rectorilor, Academiei Române şi Academiilor de ramură, Senatelor Universitare după caz şi, de asemenea, asigurarea unei reprezentativităţi regionale.
Ce costuri implică această reorganizare – financiare, umane sau de altă natură?
Procesul de reorganizare nu este condiționat de costuri și intenționăm să-l finalizăm în scurt timp, pentru a putea beneficia pe deplin de sprijinul și recomandările organismelor consultative privind punerea în aplicare a politicilor domeniului și derularea programelor curente și a celor viitoare prin care acestea sunt implementate.
Care sunt activitățile desfășurate de către organismele consultative ale autorității de stat pentru cercetare ce trebuie puse de acord cu actele normative în vigoare?
Așa cum am spus, atribuțiile organismelor consultative nu vor suferi modificări majore. Ele au rolul de sprijini ministerul în procesul de elaborare și implementare a politicilor din domeniul CDI.
În acest sens, vom urmări o delimitare cât mai clară a responsabilității și atribuțiilor fiecărui organism consultativ, prin diferențiere în funcție de programele sau activitățile pentru ale căror obiective și mod de derulare le solicităm formularea de recomandări.
Ce reglementări suplimentare se impun pentru a reda cercetării tehnologice și inovării rolul de partener al mediului economic și pentru creșterea absorbției fondurilor europene?
În primul rând este vorba de reluarea unei mai vechi inițiative, aceea de a pune în aplicare o prevedere existentă de multă vreme în actul normativ de bază din domeniul CDI: OG 57/2002. Este vorba de înființarea Consiliului Național pentru Politica Științei și Tehnologiei, prevăzut ca organism consultativ în subordinea directă a primului ministru și care poate asigura cadrul legal adecvat pentru o bună corelare a politicilor CDI cu cele din sectoarele economice, ca și din domeniile financiar, fiscal și de concurență.
În al doilea rând este vorba despre reconsiderarea și reconfirmarea rolului pe care institutele naționale de cercetare-dezvoltare, specializate pentru cercetare și dezvoltare tehnologică în diverse sectoare trebuie să-l aibă ca avizatori sau consultanți de specialitate în atribuirea și derularea marilor lucrări de interes public, inclusiv în derularea achizițiilor de bunuri și/ sau servicii de valori importante, în industrie, agricultură, comunicații, transporturi, sănătate etc.
De asemenea, avem în vedere punerea în practică în domeniul cercetării-dezvoltării și al inovării a instrumentelor reprezentate de parteneriatul public-privat și de achizițiile inovative pentru sectorul public.
Un rol cu totul special revine ministerelor economice, prin formularea, lansarea și finanțarea corespunzătoare a Planurilor sectoriale de cercetare-dezvoltare, ca instrumente complementare Planului Național CDI, prin care sunt promovate obiectivele de cercetare și inovare specifice pentru politicile de dezvoltare la nivelul sectoarelor respective.
Ce activități și din ce structuri guvernamentale a preluat Ministerul Cercetării și Inovării? Putem spune că MCI “moștenește” programele și activitățile din domeniul CDI aflate în derulare, preluate de la fosta Autoritate Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare.
Programele și activitățile finanțate din fonduri de la bugetul de stat: Planul Național CDI, care susține inclusiv participarea la programele CDI internaționale, Programele nucleu, Planul sectorial al fostului MENCS, programele de susținere a publicării literaturii de specialitate, a organizării și participării la manifestări științifice, inclusiv târguri și expoziții de profil, precum și programele de susținere a Instalațiilor de Interes Național și a Rețelei de Transfer Tehnologic – RENITT;
programul finanțat din fonduri structurale, respectiv Axa prioritară 1 – CDI în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor, din cadrul Programului Operațional Competitivitate – POC.
Care este stadiul aplicării Planului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2015-2020?
Potrivit prevederilor HG 583/2015, Planul Național CDI este structurat pe următoarele cinci programe:
Programul 1 – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare – pentru creșterea capacității, a calității și a performanțelor sistemului și în activitățile naționale de cercetare-dezvoltare;
Programul 2 – Creșterea competitivității economiei românești prin cercetare, dezvoltare și inovare – pentru a sprijini creșterea productivității întreprinderilor și progresul pe lanțurile de valoare, prin CDI, în cadrul unui sistem național de inovare, inclusiv prin parteneriate dintre întreprinderi și organizații publice de cercetare performante;
Programul 3 – Cooperare europeană și internațională – participarea la programe internaționale de cercetare care facilitează mobilitatea cercetătorilor, circulația ideilor și a cunoștințelor, accesul la rețele transnaționale de colaborare, inclusiv la instituții de cercetare internaționale;
Programul 4 – Cercetare fundamentală și de frontieră – pentru a menține și dezvolta domeniile de nișă unde cercetarea fundamentală românească are avantaj comparativ și masă critică de cercetători sau unde există posibilități de colaborare internațională;
Programul 5 – Cercetare în domenii de interes strategic – Program-suport condus de instituții cu rol de coordonare științifică în domenii de interes strategic, pentru formarea și dezvoltarea instituțiilor de cercetare și a competențelor naționale în domeniile de interes strategic pentru România, în particular în domeniile nuclear și al cercetării spațiului.
În cursul anilor 2015-2016 au fost lansate competiții la toate programele din Planul Național CDI, inclusiv la programul de Cercetare fundamentală. Competițiile lansate au acoperit însă numai parțial gama de tipuri de proiecte disponibile în cadrul fiecărui program. Un accent deosebit a fost pus pe susținerea dezvoltării resurselor umane și a participării la programele internaționale.
În continuarea derulării programelor din Planul Naţional, vom urmări în special lansarea acelor categorii de proiecte care susțin inovarea și transferul tehnologic, inclusiv a unor categorii noi, cum sunt cele de susținere a aplicării invențiilor și inovațiilor românești sau proiectele de realizare a unor instalații experimentale pentru omologări de produse.
Care sunt schemele de ajutor de stat asociate Planului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2015-2020 și care este situația lor actuală?
Schemele de ajutor de stat asociate Planului Național de Cercetare Dezvoltare Inovare 2015-2020 sunt avizate de Consiliul Concurenței și corespund programelor incluse în Plan, respectiv:
- Schema asociată programului Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare
- Schema asociată programului Creșterea competitivității economiei românești prin cercetare, dezvoltare și inovare (inclusiv schema pentru cecuri de inovare)
- Schema asociată programului Cooperare europeană și internațională
- Schema asociată programului Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru Tehnologie Spațială și Cercetare Avansată – STAR
- Schema asociată programului Cercetare, dezvoltare și inovare pentru tehnologii în domeniul laserelor de ultra-înaltă putere – ELI-RO
- Schema asociată programului Participare la organismele și programele internaționale de cercetare în domeniul atomic și subatomic
- Schema asociată programului Cercetare dezvoltare și inovare pentru sistemele fluvii, delte, mări – Danubius
(Schemele pot fi regăsite pe situl ministerului la adresa: http://www.research.gov.ro/ro/articol/1434/programe-nationale)
Considerați că trebuie îmbunătățite programele actuale de cercetare?
Prin programele actuale de cercetare au fost definite și sunt puse în aplicare o gamă foarte largă și variată de instrumente de finanțare a activităților de cercetare-dezvoltare, prin tipuri de proiecte care parcurg întregul lanț de la identificarea soluțiilor științifice și tehnice și până la realizarea prototipurilor, și care permit realizarea acestor activități atât independent, cât și în parteneriat, de către instituții cu profil CDI și agenți economici.
Așa cum am spus, componenta asupra căreia urmează să intervenim în mod special este cea prin care se realizează efectiv inovarea, respectiv transferul și punerea în aplicare a rezultatelor cercetării în sectorul economic sau social de profil, atât prin proiectele CDI propriu-zise, cât și prin structurile și organismele specializate în valorificarea și transferul rezultatelor de cercetare, dezvoltate fie în interiorul instituțiilor cu profil de cercetare, fie la nivel de sector economic sau la nivel regional, cum sunt parcurile științifice sau industriale destinate dezvoltării și aplicării noilor tehnologii.
În același sens, avem în vedere dezvoltarea categoriilor de instrumente de finanțare care susțin în mod specific:
- lansarea proiectelor pilot integrate de tip top-down, cu obiective ample de dezvoltare tehnologică, definite în detaliu și care urmează să fie realizate de consorții care reunesc majoritatea instituțiilor de cercetare și a agenților economici din domeniul respectiv;
- formarea structurilor integrate cercetare-industrie, din categoria clusterelor și alianțelor strategice în domenii de înaltă tehnologie.
În același timp vor fi continuate și intensificate eforturile în direcția construirii și dezvoltării în țara noastră a infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni, de nivel european, inclusiv în domeniul energetic.
Ce prevede Strategia și Programul de guvernare în domeniul cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării?
Prioritățile stabilite în cadrul SNCDI 2020, așa cum au fost aprobate prin HG 929/2014, precum și prevederile actualului Program de Guvernare, deși cuprind mai multe aspecte specifice distincte din punctul de vedere al instrumentelor operaționale, urmăresc în esență aceleași două mari obiective:
În primul rând, creșterea rolului domeniului CDI în susținerea dezvoltării economice și sociale, prin susținerea atât a dezvoltării resurselor umane și a infrastructurii destinate activităților CDI din sectoarele public și privat, cât și prin promovarea măsurilor necesare pentru dezvoltarea și aplicarea pe scară largă a noilor tehnologii, cum sunt: dezvoltarea unor centre de excelență și a unor poli naționali de competitivitate/clustere în domeniile tehnologice respective sau dezvoltarea infrastructurii pentru transfer tehnologic și inovare, ca de exemplu instalațiile experimentale pentru aplicații industriale de mari dimensiuni sau parcurile științifice și tehnologice;
În al doilea rând, afirmarea și implicarea pe plan internațional a comunității științifice din țara noastră, atât prin integrarea în programele din domeniul CDI promovate pe plan european și internațional (ex.: Programul Orizont 2020 al UE, Programele AIEA, Parteneriatul strategic cu SUA, Programele din cadrul CERN sau al Agenției Spațiale Europene – ESA), cât și prin construirea și operarea la noi în țară a infrastructurilor de cercetare de nivel european (ex.: Infrastructura de Lumină Extremă – ELI-NP; Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Râuri-Mări – DANUBIUS-RI; Reactorul Rapid cu răcire cu Plumb – ALFRED).
Ce atribuții are, în prezent, Organismul intermediar pentru cercetare și ce alte responsabilități ar trebui adăugate?
Organismul Intermediar CDI funcționează ca direcție generală în cadrul ministerului și are ca atribuții elaborarea și implementarea măsurilor specifice domeniului, prevăzute în Axa prioritară 1 – CDI în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor, din cadrul Programului Operațional Competitivitate – POC.
În mod concret este vorba despre colaborarea la elaborarea POC, elaborarea schemelor de ajutor de stat și a ghidurilor solicitantului, evaluarea și selectarea proiectelor pentru finanțare, contractarea, moitorizarea și asigurarea finanțării proiectelor selectate.
Considerați că este necesară creșterea numărului de posturi aferent Ministerului Cercetării și Inovării?
Fără discuție. În prezent ministerul nostru, ca și alte ministere de altfel, se confruntă cu un serios deficit de personal specializat, în special în direcțiile care au în responsabilitate programele și activitățile finanțate din fonduri de la bugetul de stat.
Întărirea capacității ministerului de a realiza cu propriul personal gama complexă de funcțiuni și atribuții pe care trebuie să le îndeplinească reprezintă o prioritate absolută.
Este de altfel cea mai importantă condiție pentru a asigura îndeplinirea atribuțiilor la nivelele de calitate și performanță care se cer în general în ministere, dar în special într-un minister cu acest profil.
