După mai bine de douăzeci de ani de la ultimele modificări importante aduse legislatiei vamale, Uniunea Europeană va schimba Codul Vamal. Noile prevederi ce vor reforma legislația vamală vor intra în vigoare începând cu 1 mai 2016. Agenții economici implicați în operațiuni de comerț exterior sunt direct afectați de noile prevederi. Aceștia trebuie sa acționeze încă din acest an, pentru a se conforma noilor modificări și a nu fi pusi in situația de a întrerupe/modifica la jumătatea anului 2016 modul în care efectuează în prezent vămuirea mărfurilor.
Deloitte împreună cu specialiștii Comisiei Europene au organizat pe data de 31 martie 2015, la Hotelul InterContinental din București, un eveniment despre impactul adoptării noului Cod Vamal al Uniunii Europene.
Evenimentul, organizat cu sprijinul BusinessMark, a subliniat principalul rol al noului Cod Vamal care își propune reorientarea activității de vămuire către un sistem și un mediu complet electronic. Codul Vamal al Uniunii Europene stabilește noua legislație vamală cu impact semnificativ pentru mediul de afaceri începând cu data de 1 Mai 2016.
Sperkerii evenimentului au fost: Frank Janssens – Comisia Europeana, Sef Unitate A3: Proceduri vamale & Management de proiect, Fernand Rutten – Deloitte Belgia, Partener Vama si Comert International, Pieter Wessel – Partener servicii fiscale, Deloitte Romania, Mihai Petre – Senior Manager servicii fiscale, Deloitte Romania, Daniela Neagoe – Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte Romania și Ioana Lira – Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte Romania.
Pieter Wessel – Partener servicii fiscale, Deloitte Romania, a fost primul vorbitor al conferinţei şi a făcut o scurtă trecere prin istoria uniunii vamale din Europa.
“În 1957 Tratatul de la Roma a stabilit Comunitatea Economică Europenă, care proclama mişcarea liberă a mărfurilor, a serviciilor şi a capitalului de lucru. În ianuarie 1968 se stabiliea uniunea vamală care interzicea taxele vamale la nivel intern şi care impunea un tarif vamal comun în relaţia cu statele terţe”, a explicat Pieter Wessel.
Acesta a amintit despre beneficiile instaurate din 1985 de Carta Albă a Comisarului Lord Cockfield, care susţinea “Cât de mare ar fi evolutia dacă schimbul comercial şi industria din Europa s-ar putea desfăşura în baza unei singure pieţe neobstrucţionate. Sarcina este de a înlătura toate barierele: fizice tehnice şi fiscale, care divizează Europa şi care o obligă să nu funcţioneze ca o singură unitate economică”.
“Trăiesc în România de 6 ani şi am văzut schimbările făcute în ultima vreme. Sunt sigur că România merge în direcția bună. Îmi place România, sper să-mi cresc copiii aici dar sunt lucruri de îmbunătățit, mai ales în domeniul legislativ. Avem obligația să folosim sistemul așa cum trebuie, din punct de vedere al businessului propriu și nu numai”, a mai precizat Pieter Wessel.
Frank Janssens, Comisia Europeană (CE), Şef Unitate A3: Proceduri vamale & Management de proiect, consideră de asemenea că România a progresat din multe puncte de vedere.
“În România lucrurile merg cum trebuie și sperăm că noua legislație din domeniul vamal să ajute la dezvoltarea economiei europene. Intrarea în vigoare a noului Cod Vamal nu înseamnă că totul se va schimba din mai 2016. Lucrurile se vor schimba treptat până în decembrie 2020. Important este că trecem la procesarea electronică obligatorie a datelor”, a explicat Frank Janssens.
Acesta a subliniat importanţa armonizării, precizând că în prezent există diferențe de la un stat membru la altul.
“Aproximativ 95% a fost deja armonizat, dar trebuie să continuăm. Companiile care sunt active în mai multe state membre trebuie să aibă o metodă comună pentru toate statele respective. Sistemele IT sunt diferite oarecum și nu vor fi disponibile noile sisteme în toate statele membre din luna mai 2016. Pregatim baza legala specificapentru acest subiect. Se vor acorda și derogări speciale, în general pentru poziționarea geografică. De exemplu, în Malta nu se poate face transport pe căi ferate. De aceea este important să nu cheltuim timp și bani pentru chestiuni inutile”, a mai declarat Frank Janssens.
“Dacă solicitați o autorizare pentru UE veți putea aplica printr-un un singur portal. Fluxul de informaţii va fi imediat accesibil celor implicați în schimburile comerciale. Astfel se va facilita accesul rapid al comerciantului. Sunt în acest moment nenumărate întâlniri pentru a pune la punct acest lucru. Informațiile vor fi disponibile în format electronic. Trebuie să trecem la sistemul electronic pentru că utilizarea hârtiei nu va mai fi permisă după perioada de tranziție”, a explicat Frank Janssens.
Potrivit acestuia, România mai are la dispoziție câțiva ani pentru renunțarea totală la hârtie și trecerea completă la sistemul electronic, lucru vizat pentru toate operatiunile de export și import.
“Care este scopul Codului Vamal? În primul rând, facilitarea comerțului corect, legitim. Apoi, nevoia de a oferi mai multă siguranță și securitate. Trebuie să ne concentrăm pe cei care nu vor să respecte regulile. Este aparentă trecerea responsabilității pe umerii companiilor. Conceptul acestui Cod este acela de a descrește numărul de agenți vamali. Cu mai puțini oameni va fi posibil să faci mai mult. Codul Vamal urmărește desigur și asigurarea unui mediu „paperless” pentru comertul international”, a declarat Fernand Rutten – Deloitte Belgia, Partener Vamă şi Comerţ Internaţional.
Totodată, acesta a prezentat lista celor 58 de ţări care au implementat programe similare conceptului de Operator Economic Autorizat (AEO), cum sunt SUA, Japonia, Canada . Programul AEO va fi implementat în continuare în alte 10 ţări: Botswana, Chile, Ecuador, El Salvador, Macedonia, Maroc, Indonezia, Serbia, Tunisia şi Seychelles.
“Informaţiile tarifare obligatorii (ITO) sunt o unealtă foarte importantă la dispoziţia operatorilor economici, pot fi utilizate la orice birou vamal din Uniune şi elimină discuţiile cu autorităţile vamale la momentul importului cu privire la clasificarea tarifara a produselor, oferind confortul utilizarii corecte a codurilor tarifare”, a declarat Mihai Petre – Senior Manager servicii fiscale, Deloitte Romania.
Potrivit acestuia, există peste 250.000 ITO valabile la momentul de faţă în Uniune, iar în România sunt numai 1.300.
“90% dintre litigiile care sunt în prezent cu autoritatea vamală sunt pe clasificările tarifare. Este o chestiune foarte subiectivă şi de cele mai multe ori este lasată la nivel de comisionar vamal. Ori ITO este o procedură care nouă, ca societate, ne dă confortul că nu vom avea litigii pe clasificare tarifară în următorii ani. Riscurile de a primi ajustări în cazul unui control sunt zero. Mai neplăcut este că numărul lor este de numai 1.300 în România”, a adăugat Mihai Petre.
Reprezentantul Deloitte a mai precizat că din 2016 ITO vor fi valabile 3 ani şi vor fi obligatorii şi pentru operatorii economici nu doar pe pentru autoritatile vamale
“Declaraţia vamală va fi necesară pentru toate mărfurile destinate plasării sub un regim vamal, cu excepţia regimului de zonă liberă. Regimurile vamale speciale sunt reclasificate in trei categoriitranzitul, utilizare specifică şi prelucrare”, a explicat Daniela Neagoe – Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte Romania.
Daniela Neagoe a oferit de asemenea informaţii despre datoria vamală.
“Datoria vamală ia naştere la momentul importului sau prin nerespectarea obligaţiilor stabilite în legislaţia vamală. In noul Cod vamal a fost introdusa o prevedere care permite ca datoria vamală sa se stinga dacă nerespectarea obligatiilor vamale nu a avut consecinţe semnificative asupra funcţionării corecte a regimului declarat şi nu constituie o tentativă de fraudă şi dacă toate formalităţile necesare pentru reglementarea situaţiei mărfurilor sunt îndeplinite ulterior”, a completat Senior Consultantul servicii fiscale, Deloitte Romania.
Ioana Lira, Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte Romania, a vorbit despre noutăţile generate de Ordinul Nr. 3633/2014 privind reprezentarea în vamă.
“Reprezentarea vamală era restricţionată până anul trecut comisionarilor vamali. În prezent, reprezentarea directă poate fi realizată de orice persoană. Reprezentarea indirectă poate fi realizată numai de către persoanele juridice române autorizate să funcţioneze în calitate de comisionar în vamă. Persoanele juridice române, altele decât cele autorizate să funcţioneze în calitate de comisionar în vamă, pot acţiona ca reprezentant indirect numai în cazul în care sunt mandatate de o singură persoană”, a explicat Ioana Lira.
Aceasta a prezentat, totodată, avantajele AEO: securizarea lanţului logistic, reducerea garanţiilor, neplata TVA la import, simplificări, regimuri speciale, competenţă, profesionalism, siguranţă şi securitate.
Conferința a fost structurată în patru sesiuni în care s-au discutat cele mai importante modificări ale Noului Cod Vamal al Uniunii Europene și implicațiile pe care acestea le vor avea asupra agentilor economici implicați în operațiuni de comerț exterior.
Partenerii media ai evenimentului au fost: Brightway, Portal Finanţe, Govnet, Jurnalul de afaceri, Promo afaceri, Business 24, Ziare.com, Calendar evenimente, Start Ups, Debizz, Legal Magazin, Learn & Go, 4 Career şi Transilvania Business.
Pentru detalii suplimentare, accesaţi www.business-mark.ro.
