- Un nivel minim al insolvenţelor, corelat cu un maxim al pierderilor cauzate mediului de afaceri
- Venituri în creştere pentru companii, care au însă un grad mare de îndatorare
- Lichiditate la nivelul mediului de afaceri la un maxim istoric, dar o creştere a valorii instrumentelor refuzate la plata cu aproape 50% în semestrul I 2017, comparativ cu aceeaşi perioada a anului anterior
- Sectoarele cu cele mai multe insolvenţe: Construcţii & Comerţ.
Deşi numărul insolvenţelor din primul semestru al anului 2017 este similar cu cel al anului trecut şi anume 4.442 de proceduri noi, companiile cu cifra de afaceri de peste 1 M EUR care au intrat în insolvenţă în intervalul analizat au crescut cu aproape 20%, ajungând la 180 de firme, conform unui comunicat COFACE.
Numărul insolvenţelor din prima jumătate a anului curent este la minimul ultimilor zece ani, însă pierderile generate creditorilor se află la cel mai ridicat nivel din perioada analizată. Paradoxul, şi anume un minim al insolvenţelor corelat cu un maxim al pierderilor cauzate mediului de afaceri, este explicat prin profilul firmelor. Mai exact, din totalul companiilor insolvenţe în primul semestru al anului curent, un număr de 20 de firme au avut venituri mai mari de 10 M EUR în anul anterior, dintre care 11 desfăşurau o activitate de distribuţie, comerţ sau furnizare de energie. Aceste companii au un nivel scăzut al activelor imobilizate şi un grad de îndatorare foarte ridicat, ceea ce poate predispune creditorii la pierderi semnificative.
Gradul de îndatorare a companiilor care ulterior au intrat în insolvenţă a crescut constant, de la 72% în 2008, la aproximativ 97%, în 2016. Această dinamică a fost determinată de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul scăzut de capitalizare din partea acţionariatului şi necesitatea de supli
Eugen Anicescu-Country Manager Coface Romania
mentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichidităţii.
Din cele 4.442 de companii insolvenţe în primul semestru al anului 2017, 2.244 companii au depus declaraţiile financiare pentru activitatea desfăşurată în anul 2016. Conform analizei Coface, una dintre principalele cauze care a alimentat riscul intrării în insolvenţă a fost creşterea accelerată a datoriilor mult peste avansul veniturilor, cuplată cu acumularea de pierderi din ce în ce mai mari.
Cu toate acestea, s-a remarcat o evoluţie a veniturilor companiilor, în anii premergători insolvabilităţii, se mai arată în comunicat.
“Nivelul veniturilor firmelor a crescut puternic în ultimii 3-4 ani dinaintea intrării în insolvenţă, că urmare a investiţiilor semnificative. Cifra de afaceri medie din anul 2016 a fost de 4,57 M RON, cu 26% peste anul anterior şi de aproape două ori peste cea din 2008. Cu toate acestea, companiile nu au folosit toate resursele pentru a se eficientiza, acumulând pierderi din ce în ce mai mari. Această dinamică a fost înregistrată că urmare a evoluţiei gradului de îndatorare, care a generat o povara financiară tot mai importantă”, a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.
Totodată, creşterea valorii instrumentelor refuzate la plata cu aproape 50% în prima jumătate a anului curent, comparativ cu aceeaşi perioada a anului anterior pare să fie, de asemenea, paradoxală, având în vedere că lichiditatea înregistrată la nivelul mediului de afaceri este la un maxim istoric. Conform studiului, valoarea însumată a trezoreriei companiilor din mediul de afaceri activ în România a evoluat constant de la impactul crizei financiare pe plan local, ajungând la 128 MLD RON la finalul anului 2016, comparativ cu 78 MLD RON în 2007.
Iancu Guda- Services Director Coface Romania
„Dacă sunt companii care beneficiază de numerar, iar insolvenţele din primul semestru al anului curent rămân la un minim istoric, de ce înregistrăm o creştere a valorii instrumentelor refuzate la plata? Acest aparent paradox este explicat de accentuarea fenomenului polarizării veniturilor,
profiturilor şi a lichidităţii în rândul companiilor mari. Conform datelor, primele cele mai mari 1% dintre companiile active din România, aproximativ 5.000, concentrează 58% din lichiditatea întregului mediu de afaceri la finalul anului 2016, comparativ cu doar 43%, la finalul anului 2007. În concluzie, numerarul consolidat în întregul mediu de afaceri înregistrează într-adevăr o creştere, însă surplusul este concentrat în rândul firmelor mari. Comasarea numerarului în rândul firmelor mari este generată de accentuarea fenomenului polarizării din perspectiva veniturilor şi profiturilor companiilor active în România”, a precizat, Iancu Gudă, Services Director, Coface România.
“Astfel, cele mai mari 1.000 de companii generau la finalul anului 2016 o pondere de 50% din veniturile tuturor companiilor, un fenomen mai puţin vizibil în ţările din regiune. Mai exact, 6 din 10 companii active în România înregistrează profituri, din care 75% sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii. Pe de altă parte, 4 din 10 companii active înregistrează pierderi, în timp ce doar 42% sunt sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii”, a adăugat Iancu Gudă.
Ce greşeli au făcut companiile care au intrat în insolvenţă?
Analizând evoluţia situaţiei financiare înregistrată în perioada 2008 – 2016 de către companiile care au intrat în insolvenţă în primul semestru al anului curent, semnalăm câteva dintre cele mai comune greşeli:
- Lipsa de aliniere a orizontului activelor şi pasivelor, prin finanţarea investiţiilor pe termen lung prin resurse atrase pe termen scurt;
- Ciclul de conversie a banilor a înregistrat în mod constant valori pozitive, sursele de finanţare nefiind sustenabile;
- Pierderile realizate în mod constant au erodat din trezoreria firmelor respective;
- Structura fluxului de numerar nu a fost sustenabilă, în condiţiile în care numerarul operaţional a fost negativ, iar trezoreria a fost alimentată prin împrumuturi contractate de la instituţii de credit;
- Investiţiile nu au fost eficiente, deoarece acestea au determinat creşterea veniturilor, dar companiile au înregistrat pierderi în mod constant. Randamentul obţinut a fost inferior costului de finanţare.
Sectoarele cu cele mai multe insolvenţe: Construcţii & Comerţ
În majoritatea studiilor realizate de Coface, primele 10 sectoare care înregistrează cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă au rămas cu precădere neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maximum două poziţii. Totuşi, este pentru prima dată în ultimii cinci ani când comerţul cu ridicată sau cu amănuntul nu se află pe prima poziţie din perspectiva numărului absolut al insolvenţelor nou deschise.
Cele mai multe insolvenţe deschise în primul semestru al anului curent au fost în construcţii, respectiv 746, care par să treacă printr-o perioada nefastă, volumul lucrărilor scăzând cu 8% în primele şase luni ale anului curent, comparativ cu aceeaşi perioada a anului anterior. Sectorul menţionat este urmat de comerţul cu amănuntul (705 insolvenţe în semestrul I 2017), comerţul cu ridicată şi distribuţie (660 de insolvenţe).
Distribuţia teritorială a insolvenţelor
Distribuţia teritorială a cazurilor de insolvenţă în primul semestru al anului 2017 nu a suferit modificări importante faţă de situaţia existenţa în aceeaşi perioada a anului anterior. Zonele Bucureşti, S-E şi S au rămas primele trei regiuni unde se înregistrează cel mai ridicat număr de insolvenţe, în timp ce zonele V, S-V şi Centru rămân pe ultimele poziţii din acest punct de vedere, potrivit sursei citate.
Grupul Coface, lider mondial în asigurările de credit, oferă unui număr de 50.000 de companii din întreagă lume soluţii de protejare împotriva riscului financiar de neplata a clienţilor proprii, atât pe piaţă internă, cât şi pentru export. Grupul, care îşi propune să fie cel mai agil asigurător de credite la nivel mondial în industrie, este prezent în 100 de ţări, are 4.300 de angajaţi şi o cifra de afaceri consolidată de 1.411 MLD EUR în 2016.
Coface publică evaluările sale de risc de ţară, pe baza cunoştinţelor sale unice asupra comportamentului de plata al companiilor şi pe baza expertizei celor 660 de underwriter-i ai săi şi analişti de credit, situaţi aproape de clienţi şi de debitori.
