Legal Magazin – revista profesiilor liberale a organizat joi, 29 mai 2014, conferința cu tema Mediul de afaceri sub lupa Consiliului Concurenței. Partenerii evenimentului au fost societățile de avocatură Cazacu Manolache Popa, Dentons, Noerr și Tănăsescu, Gavrilă & Asociații, Lupu & Partners, compania Renault Romania, precum si Conta Rădulescu.
La conferință au participat avocați și directori juridici din instituții, companii românești și multinaționale.
Sancțiuni penale pentru cei care încalcă Legea Concurenței
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu a declarat în deschiderea conferinței că instituția pe care o conduce se concentrează în prezent pe procesul de liberalizare a pieței energiei și pe depistarea licitațiilor trucate. “Este foarte bine că avem sancțiuni penale pentru cei care încalcă Legea Concurenței. Oamenilor le este teamă de amenzile foarte mari aplicate de noi, însă le este și mai teamă de închisoare” a subliniat Bogdan Chirițoiu.
Consiliul Concurenței colaborează strâns cu Parchetul General, cu mediul de afaceri, asociațiile patronale și profesionale și cu autoritățile de reglementare în investigațiile sale, a menționat Bogdan Chirițoiu.
El a arătat că anul viitor urmează să se modifice Legea Concurenței, pentru a se corela cu modificările care se vor realiza la nivelul Comisiei Europene. “Vrem să modificăm Legea Concurenței, astfel încât firmele care recunosc că au încălcat legea să beneficieze de o reducere de până la 30% din amendă. Vrem să facem în așa fel încât acest lucru să fie posibil înainte de finalizarea investigației, când de regula firmele află ce amendă primesc”, a anunțat Chirițoiu.
Totodată, va fi completată legislația privitoare la ajutorul de stat și se va înființa Registrul Ajutoarelor de Stat, care este o condiție obligatorie pentru accesarea viitoarelor fonduri structurale. Bogdan Chirițoiu a recomandat companiilor să apeleze la politica de clemență.
Cristian Pârvan, AOAR – Companiile românești sunt strivite de cele multinaționale
Secretarul general al AOAR (Asociația Oamenilor de Afaceri din România), Cristian Pârvan a apreciat că firmele locale sunt strivite de companiile multinaționale, dând ca exemplu piața de retail. Consiliul Concurenței are la îndemână instrumente puternice, însă trebuie să intervină mai hotărât în dosarele care privesc unele autorități de reglementare, precum ANCOM, ANRE, Agentia Națională a Medicamentului și Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, a mai spus Cristian Pârvan.
Ce trebuie sa facă firmele în cazul inspecțiilor și investigațiilor Consiliului Concurenței?
Luiza Bedros, Senior Associate în cadrul societății de avocatură Noerr a prezentat modul în care trebuie să se comporte companiile atunci când sunt investigate de inspectorii Consiliului Concurenței.
Ea le recomandă managerilor să elaboreze un Regulament intern privind conformitatea și etica în afaceri/un Ghid de conformitate cu prevederile Legii Concurenței. “Companiile trebuie să aibă proceduri clare și un cod de conduită pentru astfel de situații. Totodată, firmele au nevoie de un departament de conformitate, de training-uri de conformitate cu legislația concurenței pentru angajați, de testarea procedurilor interne prin simularea unor inspecții, raportarea activă a angajaților și un Audit intern periodic”, susține Luiza Bedros.
Suprapuneri între Consiliul Concurenței și autoritățile de reglementare
Cristian Gavrilă, Managing Partner, Tănăsescu, Gavrilă & Asociații a identificat o serie de suprapuneri între Consiliul Concurenței și autoritățile de reglementare. “Care autoritate, cea de concurență sau cea de reglementare sancționează fapta aparent dublu incriminată?”, s-a întrebat Cristian Gavrilă. El a apreciat că necesitatea respectării principiului non bis in idem impune evitarea dublei sancțiuni pentru aceeași faptă concretă (aplicată de Consiliu și de autoritatea de reglementare) și a sancțiunii unice aplicată de Consiliu în locul autorității de reglementare (mai severă decât cea pe care o poate aplica autoritatea de reglementare).
Cristian Gavrilă s-a referit și la cazul în care o Autoritate de reglementare stabilește că un anumit comportament este legal (de exemplu practicarea unor tarife mai mici sau egale cu cele reglementate). “Poate stabili Consiliul Concurenței că activitatea declarată de reglemenator ca fiind legală (practicarea tarifului maxim reglementat) este o practică anticoncurențială, deci nelegală (trebuind practicat un tarif sub cel reglementat)? Dacă da, trebuie ținut seama de faptul că pentru stabilirea tarifelor reglementatorul ia în calcul și normele de concurență și costurile aferente tarifelor. Rezultă că reglementatorul a încălcat norma de concurență (pentru că a permis practicarea tarifului maxim)? Sau că reglementatorului i se face aplicarea articolul 8 din Legea concurenței?”, a mai spus Cristian Gavrilă.
Reguli și proceduri de conformare
Raul Mihu, avocat partener în cadrul Dentons Bucuresti și coordonator al practicii de Dreptul Concurenței s-a referit la necesitatea procedurilor de conformare pentru companii.
El a arătat care sunt principalele riscuri la care se expun firmele în absența conformării: amenzi; raspundere civilă; afectarea activității (business disruption); risc reputațional; invaliditatea prevederilor/contractelor; riscuri personale; costuri ridicate. “Pentru a fi eficiente, programele de conformare trebuie să urmarească două obiective. În primul rând, să prevină riscul producerii de încălcări ale regulilor de concurență. Și în al doilea rând, să ofere mijloacele pentru detectarea și gestionarea acelor comportamente ce nu au putut fi prevenite”, a specificat Raul Mihu.
Acesta a explicat și care sunt beneficiile companiilor care au reguli și proceduri de conformare: evitarea producerii unei încălcări; evitarea sancțiunilor (politica de clemență); circumstanțe atenuante; reducerea riscului reputațional; crearea imaginii de întreprindere progresivă, care acționează etic; îmbunătățirea procedurilor interne și creșterea gradului lor de siguranță; atragerea de consumatori sau personal cu spirit etic; reducerea costurilor cu consultanța juridică.
Contrafacerile duc la desființarea anuală a peste 200.000 de locuri de muncă în Europa și SUA
Mihai Acsinte, Chief Legal Officer, Renault Group Romania a subliniat faptul că fenomenul comercializării produselor contrafăcute aduce profituri ilegale de peste 250 miliarde de euro (5% din comerțul mondial) și determină desființarea anuală a peste 200.000 de locuri de muncă în Europa și SUA, deteriorarea climatului de afaceri, stimularea concurenței neloiale și afectarea gravă a consumatorilor. Achiziționarea unui produs contrafăcut la un preț mic determină, în timp, cheltuieli mult mai mari, pentru că aceste produse se deteriorează mult mai repede sau pun în pericol sănătatea, chiar viața consumatorilor. La un examen riguros al calității, pentru cele mai multe produse contrafăcute, diferența este remarcabilă, cel puțin în materia medicamentelor, produselor electrocasnice sau pieselor auto”, a menționat Mihai Acsinte. Acesta a mai spus că părțile interesate nu urmăresc și copierea calității ci doar a aparenței, deoarece copierea la calitate echivalentă nu este profitabilă sub un volum relevant al producției. Contrafacerile deteriorează imaginea produsului pe termen mediu și imaginea de marcă pe termen lung, a conchis Mihai Acsinte.
Avantajele competitive pentru întreprinderi prin acorduri de cooperare pe orizontală
Adrian Manolache, Managing Partner al societății de avocatură Cazacu Manolache Popa a reamintit avantajele concurenței: stimularea inovației și a eficienței; asigurarea unei oferte abundente și diversificate de produse și servicii; generarea unor prețuri mai mici.
El a prezentat avantajele competitive pentru întreprinderi prin acorduri de cooperare pe orizontală. Cele mai frecvente tipuri de acorduri de cooperare pe orizontală sunt: acordurile de cercetare și dezvoltare; acordurile de producție, inclusiv acordurile de subcontractare și de specializare; Acordurile de achiziționare; Acordurile de comercializare; Acordurile de standardizare, inclusiv contractele standard; Acordurile privind schimbul de informații.
La final, Cornel Florea, membru în Consiliul de Conducere al UNPIR București a arătat nivelul de competivitate în profesia de practician în insolvență.
