Prin noul Cod al Insolvenței, intrat în vigoare la sfârșitul lunii iunie, orice decizie normală de business, luată în cursul obișnuit al afacerilor, cu intenție, poate constitui temei de angajare a răspunderii organelor de conducere, dacă respectiva decizie contribuie – indiferent în ce măsură – la apariția stării de insolvență.
Astfel, dacă decizia de relocare într-un sediu nou, unde chiria este mai scumpă sau angajarea de salariați noi contribuie la instaurarea stării de insolvență a unui business, managerii acestuia pot răspunde în fața legii, conform unei analize asupra noului Cod al Insolvenței realizată de Casa de Insolvență Ionescu și Sava.
Mult așteptatul Cod al Insolvenței, intrat în vigoare la sfârșitul lunii iunie, reglementează la articolul 169 (Legea 85/2014 – Codul insolvenței) o situație nouă în care se poate atrage răspunderea organelor de conducere sau de supraveghere ale societății: „orice altă faptă săvârșită cu intenție, care a contribuit la starea de insolvență a debitorului, constatată potrivit prevederilor prezentului titlu”.
Astfel, singurele condiții pentru angajarea răspunderii în această situație sunt (i) săvârșirea unei fapte cu intenție (înțelegem de aici că faptele săvârșite din neglijență sunt excluse) și (ii) fapta să fi contribuit la starea de insolvență.
În lipsa oricărei circumstanțieri a acestor două condiții, orice decizie normală, luată în cursul obișnuit al afacerilor, cu intenție, poate constitui temei de angajare a răspunderii managementului unei societăți, dacă respectiva decizie contribuie – indiferent în ce măsură – la apariția stării de insolvență.
„Lăsând la o parte cazurile de fraudă, este evident că orice stare de insolvență are printre factorii determinanți și decizii conștiente, normale, de afaceri (spre exemplu mutarea într-un sediu nou unde chiria este mai scumpă, angajarea de salariați noi, încheierea de contracte de leasing sau achiziția unor utilaje în scopul afacerii, etc.)”, declară George Albert Ionescu (foto), managing partner, Casa de Insolvență Ionescu și Sava.
„Este încă devreme să ne pronunțăm asupra modului în care instanțele de judecată vor aplica această prevedere, respectiv dacă vor aplica această prevedere ad literam, sau vor lua în considerare spiritul legii – acela de a sancțtiona doar comportamente incorecte. Având în vederea însă practica extrem de diversă în privința celorlalte cauze ce pot atrage răspunderea organelor de conducere, este de așteptat ca această nouă prevedere să afecteze încă și mai mult predictibilitatea soluțiilor date în procedura insolvenței”, adaugă reprezentantul Casei de Insolvență Ionescu și Sava.
