Piața muncii din România a înregistrat, în ultimii ani, o transformare semnificativă, pe fondul provocărilor determinate de criza economică. Din 2010 și până în prezent, multe business-uri altădată înfloritoare au dispărut, precum cele din construcții și comerț, iar altele au căpătat o însemnătate tot mai mare, precum cele din servicii.
Pe ansamblul economiei, numărul angajaților din cele peste 600.000 de companii care și-au depus anual bilanțul la Ministerul Finanțelor, a scăzut cu 182.766, de la 4,41 milioane în 2010, la 4,23 milioane de angajați în 2013.
Potrivit unei analize realizată de analiștii de la compania de business information și credit risk management KeysFin pe baza datelor oficiale disponibile în intervalul 2010-2014 (S1), cele mai multe business-uri care au avut de suferit pe timp de criză au fost cele din construcții, comerț și repararea auto&moto și industria extractivă.
în intervalul 2010-2013, sectorul construcțiilor a pierdut 69.856 de salariați, comerțul – 49.982 de angajați, iar industria extractivă – 44.649 de salariați.
Și serviciile financiare au suferit un declin important din punct de vedere al forței de muncă. Potrivit datelor de la BNR, numărul angajaților din mediul bancar, de exemplu, a scăzut din decembrie 2010 în decembrie 2013 de la 66.753 la 58.612.
La polul opus, afacerile care au creat cele mai multe noi locuri de muncă au fost cele din domeniul serviciilor (servicii administrative-suport), HORECA (hoteluri și restaurante), sănătate-asistență socială, informații și comunicații.
Serviciile administrative și de suport, așa cum sunt denumite după codul CAEN, au atras cele mai semnificative angajări, peste 41 de mii români găsindu-și de muncă în acest sector în ultimii 3 ani.
Și industria hotelurilor și restaurantelor a înregistrat o evoluție semnificativă, atât ca paletă de servicii cât și, implicit, ca număr de angajați. În ultimii 3 ani, peste 11.000 de persoane s-au angajat în acest sector, în ciuda salariilor destul de mici raportate la venitul mediu net pe economie.
Studiul KeysFin arată, totodată, că afacerile din industria prelucrătoare, agricultură și energie au reușit, în anii de criză, să se mențină relativ pe linia de plutire, dacă este să privim evoluția acestora din prisma numărului de angajați. Fluctuația personalului a fost nesemnificativă raportată la numărul mare de angajați din aceste domenii.
“Radiografia pieței muncii arată că în România se coagulează tot mai puternic un sector vital pentru economie – cel mai serviciilor. De la mici firme care și-au deschis atelierii de reparații la colțul blocului, la companii de securitate și firme de logistică, astfel de business-uri au un potențial semnificativ și pe viitor”, afirmă experții de la KeysFin.
Studiul KeysFin remarcă, totodată, declinul puternic din sectorul construcțiilor, altădată unul dintre principalele motoare ale economiei.
“Evoluția angajărilor din acest sector a urmat-o, practic, pe cea a crizei. Faptul că băncile au oprit robinetul creditelor a fost unul dintre motivele principale. Nici statul, cel mai mare angajator de proiecte de construcții, mai ales de infrastructură, n-a mai putut susține financiar acest sector. Vestea bună este că 2014 pare să fi fost un punct de cotitură. Construcțiile de locuințe au înregistrat o revenire semnificativă, stimulate mai ales de finanțările din programul Prima Casă. Statul rămâne încă dator la capitolul investiții în construcții. Să sperăm că 2015 va fi un an mai bun, având în vedere și perioada pre-electorală”, au mai spus analiștii de la KeysFin.
Unde sunt cei mai mulți angajați
Studiul KeysFin remarcă, pe de altă parte, că media cea mai mare de angajați, raportată la domeniile de activitate, era în 2013 în “administrație publică-apărare-asigurări sociale din sistemul public”, urmată de “gestionarea deșeurilor-activități de deconaminare”, industria extractivă, prelucrătoare și producția și furnizarea energiei electrice-termice.
La polul opus, cea mai scăzută medie de angajați se înregistra, la fel ca în 2010, în comerț și repararea mijloacelor auto-moto, în sănătate, asistență socială, activități ale gospodăriilor și hoteluri și restaurante.
“Am asistat, pe ansamblu, la o restructurare semnificativă a schemelor de personal, mai ales în domenii precum industria extractivă unde media de salariați a scăzut de la 49/per unitate în 2010 la 20 în 2013 și producția de energie electrică și termică, de la 50 la o medie de numai 18 angajați”, spun cei de la KeysFin.
“Au fost restructurări puternice de personal, iar firmele au învățat să se descurce cu o schemă mai redusă de angajați, pe măsura provocărilor economice”, afirmă aceștia.
