Direcția Națională Anticorupție arată, într-un comunicat de presă, că prin intrarea în vigoare a prevederilor Noului Cod Penal și ale Noului Cod de Procedură Penală la data de 1 februarie 2014, în forma actuală, există un risc major ca eficiența investigațiilor în cauzele de corupție să fie semnificativ diminuată.
Sunt date mai multe exemple în acest sens:
1. Intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave.
Faptele menționate sunt sancționate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la 5 ani, astfel încât termenul de prescripție a răspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani.
Având în vedere că multe înșelăciuni comise în dauna statului, precum cele săvârșite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate după mulți ani de la săvârșire, prevederea din Noul Cod penal va împiedica tragerea la răspundere a autorilor unor asemenea fapte.
Aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în această formă chiar pentru o singură zi va determina încetarea procesului penal în cauze având acest obiect.
Din estimările Direcției Naționale Anticorupție, 12 cauze aflate pe rolul instanțelor sunt în situația de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micșorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la Direcția Națională Anticorupție urmează să se împlinească termenul de prescripție a răspunderii penale din același motiv.
Totodată, persoanele condamnate definitiv pentru infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile și de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de închisoare.
2. Dispozițiile referitoare la efectuarea urmăririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie să îi fie adusă la cunoștință suspectului această calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigație.
Reglementarea a fost criticată de către practicieni întrucât poate fi interpretată în sensul că persoana cercetată devine suspect și trebuie anunțată în momentul în care există indicii rezonabile că a săvârșit o infracțiune, ceea lipsește de eficiență metode de investigație precum interceptarea comunicațiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire.
3. Prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficiență corpul de specialiști care funcționează în cadrul organelor de urmărire penală, în condițiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceștia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză.
Astfel, după întocmirea unui raport de constatare este obligatorie efectuarea unei expertize ori de câte ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de către inculpat.
Noua reglementare încalcă principiul constituțional potrivit căruia judecătorul sau procurorul administrează probe numai atunci când sunt necesare pentru aflarea adevărului, instituind obligația de a administra proba cu expertiza ori de câte ori un inculpat solicită acest lucru.
În acest mod, se creează premisa tergiversării cauzelor complexe, prin administrarea automată a unui mijloc de probă costisitor și care presupune un timp îndelungat, fără a fi asigurate resurse corespunzătoare în bugetul organelor judiciare.
4. Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la măsurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi și care sunt în curs și nu reglementează situația persoanelor împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale potrivit vechilor dispoziții, ceea ce va genera dificultăți de interpretare în practică.
Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituția supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituție nu este suficient reglementat.
Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA și DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiției în cursul lunii noiembrie 2013, în vederea inițierii unui act normativ care să modifice prevederile care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupție.
Până în acest moment, Direcția Națională Anticorupție nu a primit un răspuns oficial cu privire la propunerile formulate, se arată într-un comunicat de presă.
