Articol de Elliot Wilson
Privatizările din România promit în continuare să impulsioneze semnificativ creșterea, un punct luminos în Europa emergentă. Cu toate astea, îngrijorările legate de guvernanță și de stabilitatea coaliției care se află la putere persistă.
Profeția din februarie 2012 a lui Mark Mobius privind cea de-a doua cea mai săracă națiune din Uniunea Europeană în sfârșit s-a adeverit. “România,” spunea președintele Franklin Templeton Emerging Markets Group, “se dezvoltă în mare măsură la fel cum au făcut-o și alte state din Europa de Est. Dar am un sentiment că aceasta va depăși multe din aceste state în anii care vin.”
Doi ani mai târziu, această previziune pare remarcabil de clarvăzătoare. Un raport preliminar publicat pe data de 14 februarie de către institutul național de statistică estima că economia României a crescut cu 5,2% în ultimele trei luni din 2013 comparativ cu anul precedent, aproape dublu față de media estimărilor, ducând estimările pentru creșterea PIB-ului pe întregul an la 3,5%, una din cele mai ridicate din Europa. Producția industrială a crescut cu 7,9% an la an în decembrie, cu o creștere accentuată a exporturilor și a vânzărilor de retail.
“Cifrele din cel de-al patrulea trimestru au surprins pozitiv pe toată lumea,” spune William Jackson, un economist specializat în piețe emergente de la firma londoneză Capital Economics.
Datele prezentate de INS încheie o perioadă remarcabilă a ultimelor luni pentru România, care a evitat incertitudinile care afectează piețele emergente mai mari. În noiembrie 2013, producătorul local de gaze naturale Romgaz a adunat 1,7 miliarde RON (515 milioane USD) în cea mai mare ofertă publică inițială din istoria țării, împingând Bursa de Valori București, a cărei valoare a crescut cu 27% în 2013, către noi maxime. Emisiunile de capital intern pe piața de capital au atins 1 miliard USD în 2013, de la 76 milioane USD în 2012 și 3 milioane USD în 2011, conform informațiilor prezentate de Dealogic.
Obligațiunile de stat
În luna ianuarie, România a lansat prima emisiune de obligațiuni de stat pe 30 de ani în piața dolarului american, strângând 2,1 miliarde USD printr-o vânzare în două tranșe care a generat comenzi de 11,5 miliarde USD. Pe data de 3 februarie, banca centrală și-a redus dobânda cheie cu 0,25% până la 3,5%, și a păstrat ușa deschisă pentru viitoare tăieri, într-un efort de a stimula creșterea și mai mult. Moneda României, leul, abia dacă a fost afectată, evidențiind stima cu care unele fonduri din piețele emergente privesc economia românească.
Investitorii speră că România va avea acum încă un an excepțional, condus de un calendar stabil de privatizări. În ianuarie, guvernul a selectat Raiffeisen și Morgan Stanley pentru a intermedia IPO-ul producătorului de energie deținut de stat, Hidroelectrica, prin care se așteaptă să se atragă peste 400 de milioane USD încă din luna iunie. De asemenea, guvernul încearcă să vândă participații minoritare în producătorul de energie pe bază de cărbuni Oltenia și distribuitorul de energie Electrica undeva prin mijlocul verii. Bancherii se așteaptă ca vânzarea Electrica să atragă la bugetul de stat până la 700 milioane USD.
“România se îndreaptă fără discuție în direcția cea bună prin calendarul său de privatizări,” spune David Smart, manager global de fonduri suverane și supranaționale la Franklin Templeton Investments, care administrează fondul național de investiții Fondul Proprietatea. “Nu există motive pentru care România nu ar putea ceea ce Polonia a realizat în ultimii 10 ani.”
Marius Dorner, director de corporate banking la Citi Romania, spune că programul de privatizări “crește vizibilitatea României în termeni de piață de capital, ridicându-i profilul în ochii investitorilor globali”.
Cu toate acestea, nori întunecați încă se apleacă asupra economiei resurgente, unii dintre ei cauzați chiar de țară însăși.
O propunere legislativă aprobată de Parlament în luna decembrie, dar respinsă de către Curtea Constituțională, ar fi imunizat parlamentarii la investigații de corupție și ar fi anulat condamnărileprecedente pentru luare de mită împotriva unor oficialități de vârf.
Mulți consideră că această propunere legislativă, care urmează să se întoarcă în camera inferioară a Parlamentului pentru dezbateri în lunile care vor veni, arata ca ne aflam pe marginea prăpastiei.
“România trebuie să se angajeze în a duce la capăt reformele împotriva corupției cerute de UE,” spune administratorul unui fond din București.
De asemenea, politica cel mai probabil va acapara lunile care vin, pe măsură ce țara se pregătește pentru două tururi de alegeri prezidențiale în luna noiembrie.
“Când tensiunile politice se intensifică, precum o vor face, observăm o tendință pentru încetiniri bruște ale fluxurilor fondurilor, ceea ce cauzeză o încetinire a cererii domestice,” spune William Jackson de la Capital Economics.
O temere mai largă este aceea că, după ce a beneficiat de pe urma unor recolte generoase și o absorbtie ridicata a fondurilor UE, creșterea va încetini. Capital Economics se așteaptă ca economia să crească în 2014 cu 2%, în linie cu Ungaria și Cehia, însă în urma Poloniei.
Probabil o problemă și mai mare, pentru o economie disperată să acceadă în rândul ligile economiilor mijlocii ale Europei, este starea deplorabilă a sistemului de reglementăre. Nu este neobișnuit pentru companii ca, după ce convoaca o adunare generală simplă a acționarilor, să aștepte pînă la șapte luni aprobarea din partea CNVM, autoritatea de supraveghere financiară. În luna mai 2013, acționarii Fondului Proprietatea, controlat în majoritate de investitori instituționali străini și considerat de mulți ca fiind cel mai bine administrat fond de investiții din țară, au votat cu o majoritate covârșitoare în favoarea modificării unui program de răscumpărare al acțiunilor. Opt luni mai târziu, încă așteaptă acceptul autorității de reglementare.
Vechi bătăi de cap
Investitorii care se axează pe București spun că cele mai mari impedimente din calea dezvoltării coerente a pieței de capital sunt reglementările apăsătoare și tradiționala ineptitudine.
“Există unele elemente ale procesului de reglementare care cauzează neplăceri semnificative investitorilor internaționali,” spune administratorul unui fond axat pe piețele emergente cu expunere pe companiile listate pe bursa locală.
William Jackson de la Capital Economics adaugă: “România încă tinde să fie relativ săracă pe partea instituțională și de reglementare, chiar și în comparație cu Cehia și Ungaria.”
Profeția lui Mark Mobius ar putea apărea ca fiind prevăzătoare, cu toate că două trimestre bune nu înseamnă neapărat creștere economică sustenabilă. Investitorii speră la un an 2014 puternic, evidențiat de exporturi solide, diverse privatizări care vor atrage fonduri și o piață liniștită în perioada alegerilor din noiembrie. Pe termen lung însă, investitorii vor dori să vadă mai multe progrese în reforme și în rândul birocrației sclerozate din România.
“România ar putea lua-o în oricare direcție,” spune administratorul fondului din București. “Au făcut progrese mari în anii recenți, însă sunt mai mult decât capabili să se împiedice singuri.”
