În intenția de a bloca toate executările silite generate de neplata creditelor bancare pe perioada stării de urgență, Camera Deputaților, for decizional al Parlamentului României, a votat proiectul de lege pentru adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale adoptate în perioada stării de urgență provocate de pandemia de coronavirus prin care se interzice orice executare silită până la data de 1 septembrie 2020.
Respectiva lege perturbă însă grav activitatea executorilor judecătorești, de vreme ce dispune faptul că nici un comerciant nu mai poate fi executat silit prin poprire, putând însă să fie executati silit mobiliar sau imobiliar. Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești (UNEJ) a sesizat prin memorii argumentate adresate pe 4 iunie 2020 Președinției României și Avocatului Poporului această problemă, cerând celor două instituții să intervină pentru deblocarea executărilor silite în cazul pensiilor alimentare, daunelor civile delictuale, sultelor și altor datorii nebancare.
Prin aceste memorii a fost sesizată neconstituționalitatea prevederilor art. XVIII din proiectul de lege PL-x 281/2020 pentru aprobarea OUG nr. 48 din 9 aprilie 2020, aratându-se că prin amendamentul propus au fost incluse în respectivul proiect de lege dispozitii care exced cadrul normativ ce s-a dorit a fi reglementat.
”În dorința de a proteja comercianții prin suspendarea executării silite prin poprire, art. XVIII a creat un efect invers: în loc de a lăsa comercianții să parcurgă calea comună și ușoară a executării silite clasice, permite forme mai agresive de executare si cu efect imediat asupra patrimoniului lor, cu titlu de executare silită mobiliară sau imobiliară.”, spune președintele Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești (UNEJ), Marius Morari (foto).
În document, UNEJ subliniază că prin introducerea art. XVIII în respectivul proiect de lege, au fost încălcate mai multe principii prevăzute în Constituția României, după cum urmează:
– principiul bicameralismului (art. 61 alin. 2 din Constituția României) – art. XVIII fiind introdus la Camera Deputaților, fără a fi discutat la Senat, ca primă Cameră sesizată;
– principiul neretroactivității legii civile (art. 15 alin. 2 din Constituția României) – în sensul în care perioada la care face trimitere art. XVIII, respectiv starea de urgență, este anterioară publicării în Monitorul Oficial;
– principul accesului liber la justiție (art. 21 din Constituția României) – prin suspendarea măsurilor de executare silită prin poprire pentru creanțe civile și comerciale, în sensul că nu se respectă ultima etapă a procesului civil, care dă dreptul creditorului de a recupera și de a fi repus în drepturi;
– principiul egalității în drepturi (art. 16 din Constituția României);
– încălcarea dreptului de proprietate privată (art. 44 din Constituția României).
Prin ambele memorii, UNEJ cere celor două instituții în drept să atace la Curtea Constituțională a României Legea adoptată de Camera Deputaților (PL-x 281/2020) pentru aprobarea OUG 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale.
