Articol de Alexandru Oană (foto stânga) – avocat colaborator coordonator și Alexandra Ichim (foto dreapta) – avocat colaborator
Data de 1 februarie 2014 marchează intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal („NCP”), o binevenită reformă a legislației penale din România.
Deși în forma actuală NCP are încă lacune și cuprinde destule dispoziții care pot naște interpretări diferite, privită în ansamblul ei noua reglementare reprezintă totuși un important pas înainte.
Printre aspectele de reformă, se remarcă faptul că NCP stabilește un nou set de reguli privind răspunderea penală a persoanelor juridice și infracțiunile cu caracter economic, reguli menite a ridica gradul de securitate juridică a mediului de afaceri prin întărirea răspunderii persoanei juridice și dezvoltarea tipologiei de practici considerate a avea caracter penal.
Cu toate acestea, numai trecerea timpului și practica judiciară vor demonstra în ce măsură noile instituții sunt apte să confere un grad superior de protecție bunei-credințe și comportamentului licit în tranzacțiile și raporturile juridice specifice activităților comerciale.
I. Elemente de noutate în ceea ce privește răspunderea penală a persoanelor juridice
Astfel cum prevedea și vechea reglementare, răspunderea penală a persoanelor juridice poate fi angajată în situația în care a fost comisă o infracțiune în realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice, ori în interesul acesteia.
Un prim element de noutate introdus prin articolul 135 (2) din Noul Cod Penal îl reprezintă posibilitatea de angajare a răspunderii penale a instituțiilor publice, pentru infracțiuni care au fost săvârșite în exercitarea unei activități care fac obiectul domeniului privat. Reglementarea în mod expres a răspunderii penale a instituțiilor publice reprezintă un evident progres față de reglementarea anterioară, care stabilea un regim al răspunderii penale discriminatoriu între persoanele juridice de drept public și persoanele juridice de drept privat.
Tot în materia răspunderii penale a persoanelor juridice, articolul 144 din Noul Cod Penal prevede și o nouă sancțiune complementară, respectiv plasarea sub supravegherea judiciară, care poate fi dispusă pe o perioadă de la un an la trei ani. Plasarea sub supraveghere judiciară presupune numirea unui mandatar judiciar (vor putea avea această calitate doar practicienii în insolvență membri ai Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență), care ar urma să supravegheze activitatea în legătură cu care a fost comisă infracțiunea. Mandatarul judiciar astfel numit nu va avea dreptul de a reprezenta persoana juridică, atribuțiile sale fiind limitate la supravegherea respectivei activități. Practic, singura obligație a mandatarului judiciar va fi aceea de a sesiza instanța în situația în care constată că persoana juridică nu a luat măsurile necesare în vederea prevenirii comiterii de noi infracțiuni. În această ipoteză, instanța va dispune înlocuirea pedepsei complementare a plasării sub supraveghere judiciară cu pedeapsa complementară a suspendării activității.
Un ultim element de noutate care trebuie menționat în legătură cu răspunderea juridică a persoanelor juridice este prezent în materia pedepsei complementare a dizolvării persoanei juridice. Astfel, față de vechea reglementare, articolul 139 (1) litera b) din Noul Cod Penal stabilește că pedeapsa complementară a dizolvării poate fi dispusă doar în cazul comiterii unor infracțiuni pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de trei ani.
II. Infracțiuni nou introduse prin NCP
O serie de noi fapte din sfera activității comerciale au fost incriminate de la data intrării în vigoare a NCP.
1. Abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor
Potrivit Art.239(1) NCP, reprezintă infracțiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor acțiunile debitorului de înstrăinare, ascundere, deteriorare sau distrugere a valorilor sau bunurilor din patrimoniu, precum și invocarea unor acte sau datorii fictive în scopul delapidării creditorilor. Infracțiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor se pedepsește cu amendă sau închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Cu aceeași pedeapsă va fi sancționată și fapta persoanei care, știind că nu va putea plăti, achiziționează bunuri ori servicii producând astfel o pagubă vânzătorului.
2.Înșelăciunea privind asigurările
Art.245 NCP prevede, între altele, că acțiunea de distrugere, degradare, aducere în stare de neîntrebuințare, ascundere sau înstrăinare a unui bun asigurat împotriva distrugerii, degradării, uzurii, pierderii sau furtului, în scopul de a obține, pentru sine sau pentru altul, suma asigurată, este pedepsibilă cu închisoare de la un an la cinci ani.
3. Deturnarea licitațiilor publice
Potrivit Art.246 NCP, constituie infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice fapta de îndepărtare prin constrângere sau corupere a unui participant de la o licitație publică, ori înțelegerea între participanți pentru a denatura prețul de adjudecare. Infracțiunea se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani.
4. Exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile
Potrivit Art.247 NCP, constituie infracțiunea de exploatare patrimonială a unei persoane vulnerabile fapta creditorului care, cu ocazia dării cu împrumut de bani sau bunuri, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a debitorului datorată între altele relației de dependență în care debitorul se află față de el, îl face să constituie sau să transmită, pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de creanță de valoare vădit disproporționată față de această prestație. Infracțiunea se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani.
5. Infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești
Noul Cod Penal a extins sfera de aplicare a infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești, introducând la Art.287 variante noi de incriminare referitoare la: (i) refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească, prin care este obligat să îndeplinească un anumit act, (ii) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de către persoanele care au această obligație conform legii, (iii) neexecutarea hotărârii judecătorești prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a unui salariat, (iv) neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor, în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată, precum și (v) nerespectarea hotărârilor judecătorești privind stabilirea, plata, actualizarea și recalcularea pensiilor.
***
Formată din avocați, consultanți fiscali și practicieni în insolvență cu experiență în unele dintre cele mai mari proiecte și tranzacții românești și transfrontaliere, echipa Maravela|Asociații oferă servicii integrate de consultanță și reprezentare în domeniul juridic și fiscal, precum și în materie de insolvență. Maravela|Asociații activează în toate ariile de practică aferente sectoarelor privat și public, având un portofoliu de marcă format din companii multinaționale, companii românești de renume, investitori strategici, autorități publice și companii de stat.
