Interviu cu Adrian Ionuț Chesnoiu,Director General, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR)
Care este rata de absorbţie a fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020)?
Consider că rata de absorbție pe care o avem în acest moment este una care să ne îndreptățească să fim optimiști în ceea ce privește cheltuirea tuturor sumelor alocate Programului pâna la finalizarea acestuia, respectiv până în luna decembrie din 2023.
Vorbim în prezent despre o rată de absorbție de peste 16%, ceea ce include și avansul acordat la demararea PNDR 2020.
Câte cereri de finanţare au fost primite de AFIR în 2016? Câte cereri de finanţare au fost depuse online?
Am primit în 2016, prin intermediul sesiunilor de cerere de proiecte lansate pentru toate submăsurile de finanțare din cadrul PNDR 2020, circa 14.400 de cereri de finanțare conforme, în valoare totală nerambursabilă de peste 1,96 miliarde de euro. Acest lucru reprezintă un grad de consumare a alocării de aproximativ 120%.
Dintre acestea, doar 3.688 cereri de finanțare aferente submăsurii (sM) 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici au fost depuse pe hârtie la sediile Oficiilor Județene pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din toată țara. Restul cererilor de finanțare au fost încărcate on-line pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info.
Câţi bani a rambursat Comisia Europeană prin PNDR?
Până la data de 30.03.2017, din PNDR 2020, Comisia Europeană a rambursat efectiv 745,8 milioane de euro, dar în perioada următoare vom ajungem la peste 821 milioane de euro, sumă declarată deja eligibilă de Comisie pentru decontare și rambursare României.
Cât reprezintă alocarea bugetară totală stabilită pentru 2017 pentru finanţarea proiectelor de investiţii prin PNDR?
Alocarea fondurilor pentru sesiunea anuală 2017 aferentă tuturor submăsurilor de finanțare ce urmează a fi lansate se stabilește la nivelul Autorității de Management pentru PNDR din cadrul MADR, cu consultarea prealabilă a Comitetului pentru Monitorizare. Pentru sesiunea 2017, vorbim de o alocare de aproximativ 2 miliarde euro pentru proiecte de investiții în agricultură și mediu rural.
Care sunt submăsurile pentru care există un mare grad de interes din partea solicitanţilor?
Din experiența celor două sesiuni din anii anteriori (2015 și 2016), am constatat un interes deosebit pentru submăsurile de finanțare cu sprijin 100% nerambursabil (de exemplu: sM6.1 – tinerii fermieri și sM6.3 – femele mici), pentru submăsurile destinate sectorului non-agricol din mediu rural (sM6.2 și sM6.4 – investiții non-agricole), dar și pentru submăsurile de utilitate publică (sM4.3 – infrastructura agricolă și forestieră, sM7.2 – infrastructură rurală, sM7.6 – infrastructură culturală).
Ce componente de investiţii şi activităţi se finanţează prin AFIR? Care este stadiul acestora?
Măsurile din PNDR 2020 pentru care se poate obține finanțare sunt foarte variate și acoperă o gamă diversă de investiții din mai multe sectoare. AFIR finanțează proiecte de investiții în modernizarea exploatațiilor agricole (sM4.1), în dezvoltarea fermelor de familie (sM6.3) și a celor deținute de tinerii fermieri (sM6.1).
De asemenea, finanțăm investiții destinate sectorului pomicol (sM4.1a, sM4.2a, sM9.1a și sM16.4a) prin Subprogramul tematic pomicol din PNDR 2020. Activitățiile non-agricole din mediul rural (sM6.2și sM6.4) sunt și ele finanțate de AFIR și au fost foarte căutate de către solicitanți în sesiuniile anterioare. Totodată, sunt sprijinite prin măsuri specifice cooperarea și grupurile de producători (sM9.1 și sM16.4).
Submăsurile de utilitate publică, prin care este vizată infrastructura de bază și de acces din mediul rural (sM7.2și sM4.3), dar și patrimoniul cultural (sM7.6) sunt, de asemenea, finanțate prin AFIR.
Aceste finanțari sunt foarte importante deoarece întreaga comunitate beneficiază de proiectele implementate de autoritățiile locale.
Nu trebuie să neglijăm faptul că prin intermediul PNDR 2020 sunt finanțate și investițiile din arealul ITI (Investiții Teritoariale Integrate) Delta Dunării, investiții care au o alocare separată, iar solicitanții din acea zonă intră în competiție de proiecte doar cu cei din aceeași zonă.
Consideraţi că este necesară îmbunătăţirea legislaţiei privind activitatea Agenţiei pentru Finanțarea Investițiilor Rurale?
Simplificarea metodologiei și a procedurilor de lucru, pe care se bazează întreaga activitate a AFIR, reprezintă o preocupare constantă a conducerii Agenției. În acest sens, încercăm mutarea poverii administrative de la solicitanți și beneficiari la instituțiile statului care emit documentele necesare depunerii cererilor de finanțare.
Acest lucru este posibil prin semnarea de către AFIR a mai multor protocoale de colaborare cu instituții ale statului partenere și, în acest fel, experții AFIR verifică direct la instituțiile care le emit o serie de informații, astfel că solicitanții de finanțare prin PNDR 2020 nu trebuie să mai prezinte anumite autorizații, avize sau alte documente justificative.
Legislaţia comunitară şi cea naţională pare a fi extrem de stufoasă, pe site-ul AFIR fiind trecute zeci de astfel de reglementări pentru finanţarea investiţiilor rurale. Consideraţi necesară o simplificare a acestei legislaţii?
Din punct de vedere legislativ, AFIR a propus și implementat o serie de modificări legislative cum sunt eliminarea restricțiilor privind numărul de proiecte depuse de către un solicitant, dar și cele pentru anumite categorii de beneficiari la depunerea proiectelor.
Desigur că un astfel de Program, care este guvernat de prevederi legislative atât comunitare, cât și naționale, poate avea un grad ridicat de birocratizare, dar avem sprijinul total al Ministerului pentru a identifica împreună cu alte autorități ale Statului modalități de a simplifica partea de legislație internă.
Scopul este să simplificăm pe cât posibil condițiile de accesare, astfel încât să poată obțină finanțare toți cei interesați să dezvolte investiții în agricultură și dezvoltarea mediului rural, dar în același timp să respectăm prevederile comunitare în vigoare.
Este necesară o suplimentare a personalului AFIR? De câte posturi credeţi că mai este nevoie?
Întreg personalul de care dispunem face eforturi și lucrează la capacitate maximă, astfel încât să ne respectăm toate angajamentele pe care le avem față de beneficiari și față de Comisie. O suplimentare a personalului poate fi extrem de utilă, însă eu consider că în primul rând, trebuie să ne creștem eficiența cu personalul pe care îl avem acum și să facem demersurile necesare pentru a suplimenta personalul AFIR la departamentele care au cea mai mare nevoie.
