Interviu cu Miruna Suciu, Managing Partner, Suciu Popa
Când ați decis să vă înființați propria societate de avocatură? Care au fost principalele motive?
Suciu Popa a luat naştere în februarie 2016, ca răspuns firesc la nevoile clienților de a beneficia de consultanţă integrată şi o abordare diferită a problemelor cu care se confruntă. Având o echipă dinamică, tânără, dar foarte bine închegată şi experimentată (media de experienţă depăşeşte 10 ani şi cel puţin 70% dintre avocaţi au peste 15 ani de experienţă), cu expunere extraordinară în proiecte transfrontaliere, Suciu Popa se distinge printr-o abordare unică pe piaţa din România: implicare preponderentă a partenerilor si avocaților seniori în dosarele clienţilor cuplată cu efortul permanent de a livra soluţii inteligente şi sustenabile pe termen lung.
Cum au primit clienții cu care colaborați de foarte mult timp vestea creării Suciu Popa?
Am fost foarte plăcut surprinşi de reacţia clienţilor şi deopotrivă a colegilor de breaslă, care ne-au felicitat pentru decizia de a înfiinţa o nouă firmă de avocatură. Semnalele încurajatoare au venit foarte devreme, astfel încât în primele luni de activitate, am reuşit să atragem un număr de clienţi care ne face să privim încrezători în viitor. Foarte bine a reacţionat şi presa locală şi internaţională, care s-a arătat extrem de interesată de noua entitate şi componenţa echipei, dar şi de planurile noastre de viitor.
Ați plecat la drum cu o echipă de 20 de avocați. Unde vă vedeți peste 5 ani, ca dimensiune a business-ului, anvergura clienților și poziționarea în piață?
Echipa Suciu Popa are în prezent 20 de avocaţi, dintre care 6 parteneri şi 14 avocaţi cu experienţă solidă în domenii-cheie precum Fuziuni & Achiziţii, Energie & Resurse Naturale, Pieţe de Capital, Litigii, Arbitraj Internaţional, Restructurări & Insolvenţe, Financiar-Bancar, Achiziţii Publice, Imobiliare & Construcţii, Concurenţă.
În 5 ani, ne propunem să fim o firmă de top, cel mai probabil cu 40-50 de avocaţi; credem că aceasta este o dimensiune optimă raportată la ritmul de dezvoltare al României în regiune în următorii ani şi la particularităţile pieţei locale.
Ne propunem să construim un brand şi un portofoliu solid, format cu preponderenţă din clienţi internaţionali, axându-ne pe calitatea prestaţiei avocaţiale de la care nu vom face rabat, pe experienţa îndelungată a avocaţilor care ne compun echipa şi pe spiritul antreprenorial care ne caracterizează.
Cum vă motivați echipa? Pe ce abilități puneți accent atunci când luați în considerare recrutarea de noi colaboratori?
Miruna Suciu
Motivarea echipei este strâns legată de valori şi de respectarea lor în viaţa de zi cu zi a firmei, în tot ceea ce înseamnă lucrul în echipă. Principala cauză pentru care angajații părăsesc companiile este neconcordanța între valorile lor și cele ale managerilor care îi conduc. Toţi managerii ştiu că succesul lor depinde de echipă şi că pentru a reuşi nu este suficient să fii doar calificat, ci trebuie și să comunici foarte bine cu angajații, să-i motivezi, să fii bun lider, să îi stimulezi să crească şi să le insulfli dorinţa şi abilitatea de a conduce şi a lua decizii ei înşişi.
Din fericire, colegii noştri împărtăşesc aceleaşi valori şi principii din punct de vedere profesional, sunt entuziaşti, determinaţi să dea ce este mai bun şi au un mare atu: spiritul de echipă şi dorința de a excela într-un mediu în care respectul pentru oameni este cuvântul cheie.
Cred că e foarte important să avem alături oameni experimentaţi, cu remarcabile abilităţi profesionale, dar şi umane deopotrivă, care lucrează foarte bine împreună şi se motivează reciproc.
Ați anunțat că principalele încasări ale societății vor fi aduse de liniile importante de practică. Care departamente sunt mai aglomerate în această perioadă?
În această perioadă avem un volum mai mare de lucru în domeniul fuziunilor și achizițiilor, litigiilor şi arbitrajului, cu accent pe arbitraje internaţionale, dar şi energie și resurse naturale, dreptul concurenței și segmentul FMGC/retail.
Cum percepeți interesul investitorilor străini pentru România în anul 2016?
Am remarcat un interes sporit al investitorilor în acest an ca urmare a dezvoltării macroeconomice a României şi a stabilităţii monetare din ultima perioadă, precum şi a intensificării luptei anti-corupţie. Vedem jucători noi care se uită pentru prima oară la piaţa locală, dar şi jucători locali (de multe ori autohtoni) care deja construiesc sau sunt aproape de a implementa planuri de extindere regională, ceea ce este un element de noutate, evident îmbucurător, faţă de anii anteriori.
Domeniile-cheie atractive rămân energia şi resursele naturale, agricultura, IT, outsourcing, serviciile financiare, farma sau sectorul de retail.
Sunteți specializată în sectorul energiei și al resurselor naturale. Cum vedeți evoluția acestui domeniu strategic pentru economia României? Ce potențial de dezvoltare are acesta?
Am mai spus-o şi o repet: România beneficiază de resurse fantastice care pot fi exploatate, pentru a duce la o creştere sustenabilă atât pe verticală cât şi pe orizontală pentru a aduce beneficii întregii economii locale. Evident însă că dezvoltarea acestui sector depinde în bună măsură de strategia economică generală a României şi de o abordare coerentă a politicii energetice şi economice naţionale şi, până la urmă de o eventuală reindustrializare, măcar pe zone sau clustere care să şi preia şi să consume energia, petrolul sau gazele produse de sectorul local.
Un alt domeniu în care aveți o expertiză solidă este cel al pieței de capital. Când credeți că vom putea vorbi despre o Bursă puternică în România?
Piaţa de capital nu poate genera singură creşterea economică, România având nevoie de investiţii private, atât interne, cât şi străine directe. Companiile pot alege unde să investească, iar acele ţări în care procesul decizional nu este transparent şi regulile nu sunt previzibile sunt în dezavantaj în atragerea de investiţii.
Piaţa de capital din România nu este încă dezvoltată la potențial maxim, consider că bursa este din păcate cu un pas în urma dezvoltării generale a economiei româneşti. Ca atare, în anul 2016 nu se întrevede trecerea de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă, deşi ar fi ideal ca acest lucru să se întâmple cât mai curând, prin listarea unor emitenţi noi şi creşterea free-float-ului emitenţilor deja existenţi pe piaţă.
În Baroul București activează acum (06.06.2016), 8.855 de avocați definitivi și 604 avocați stagiari, care lucrează în 515 societăți de avocatură și 5.992 de cabinete individuale. Cum apreciați concurența/nivelul de competiție și cooperarea existente în rândul celor mai puternice societăți de avocatură?
În România, sunt foarte mulţi avocaţi care acţionează fragmentat/atomizat, atât la nivelul practicii/organizării în cabinete profesionale individuale, cât şi la nivelul exprimării punctelor de vedere în cadrul breslei avocaţiale cu privire la problemele cu care profesia se confruntă.
În opinia mea, există o nevoie ca avocaţii sa fie solidari în ceea ce priveşte subiectele comune de interes şi să acţioneze mai implicat şi mai organizat în cadrul organelor profesiei (Baroul Bucureşti, Uniunea Naţională a Barourilor din România) şi să conştientizeze că aparţin unei bresle liberale foarte importantă pentru democraţie şi statul de drept, care nu se poate autopromova în lipsa implicării active a fiecăruia dintre membrii săi.
