Monitorizarea salariaților la locul de muncă reprezintă o temă delicată pentru angajatori și angajați deopotrivă. Dacă, în ceea ce privește supravegherea video a salariaților, există prevederi clare cuprinse în decizia Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, monitorizarea comunicațiilor electronice ale salariaților este insuficient reglementată.
Subiectul a fost dezbătut pe larg în cadrul seminarului „Dreptul Muncii – de la teorie la practică”, organizat de Mușat & Asociații în parteneriat cu Camera Franceză de Comerț și Industrie în România (CCIFER), la care au luat parte reprezentanți ai mediului de business din România, din cadrul companiilor de top din industria farma, sectorul financiar-bancar, FMCG și servicii.
„Există o falsă percepție în rândul angajatorilor cu privire la limitele de monitorizare a angajaților. Acordarea unor facilități salariaților, precum folosirea echipamentelor electronice și acces la mediul online, nu dă dreptul angajatorului de a le supraveghea activitatea în mod necondiționat. Chiar dacă folosesc facilitățile oferite de angajator, salariații au dreptul la respectarea vieții private și a secretului corespondenței. Trebuie înțeles faptul că există viață privată și în perioada în care salariatul se află la locul de muncă. Angajatorul nu se poate prevala de folosirea bunurilor firmei sau de nevoia de a măsura timpul alocat efectiv de salariat în interes personal pentru a monitoriza comunicațiile electronice ale salariaților”, a declarat Ana Maria Plăcintescu (foto 1), Partner Mușat & Asociații și coordonatoarea practicii de Dreptul Muncii.
La nivelul Uniunii Europene nu există o reglementară cu privire la monitorizarea salariaților la locul de muncă. Totuși, problematica a fost analizată de Grupul de Lucru pentru Protecția Datelor Personale (organ consultativ european independent pe probleme de protecția datelor personale) și detaliată în „Documentul de lucru asupra supravegherii comunicațiilor electronice la locul de muncă”. Potrivit acestuia, “lucrătorii nu își abandonează dreptul la viața privată și la protecția datelor lor cu caracter personal în fiecare dimineață atunci când ajung la locul de muncă. Aceștia au dreptul la o așteptare legitimă a unui anumit grad de viață privată la locul de muncă[…]. Acest drept trebuie contrabalansat cu celelalte drepturi legitime și așteptări ale angajatorului, în special dreptul angajatorului de a-și conduce activitatea eficient și de a se proteja de daunele pe care le-ar putea produce angajații. Aceste drepturi ar putea constitui motive legitime pentru a justifica măsuri adecvate pentru a limita dreptul salariaților la viața privată”.
Potrivit Ilenei Lucian (foto 2), Partner Mușat & Asociații, „este necesară o reglementare legislativă referitoare la monitorizarea salariaților care să prevadă când și în ce condiții este permisă monitorizarea la locul de muncă, având în vedere că, pe de o parte trebuie găsit un echilibru între dreptul angajatului la viață privată și dreptul angajatorului de a-și conduce în mod eficient activitatea și de a se proteja de prejudiciile produse de angajați, iar pe de altă parte, imixtiunea în viața privată sau încălcarea secretului corespondenței sunt sancționate de lege”.
Mușat & Asociații este una dintre primele case de avocatură înființate în România, după 1 ianuarie 1990. Având 17 parteneri și peste 100 de avocați și consilieri, Mușat & Asociații oferă servicii de consultanță în toate sectoarele avocaturii de business, incluzând fuziuni & achiziții, privatizări, drept bancar, energie & resurse naturale, concurență, drept societar, telecomunicații & IT, dreptul muncii, fiscalitate, piețe de capital, drept imobiliar, dreptul mediului, litigii & arbitraje comerciale. Mușat & Asociații acordă în mod regulat consiliere juridică celor mai cunoscute și respectate corporații din România, inclusiv o treime din Top 100 și jumatate din Top 500 mari companii, precum și instituțiilor publice și financiare locale în tranzacții corporative și financiare sofisticate și în proceduri complexe de rezolvare a disputelor. Portofoliul firmei cuprinde peste 2.500 de clienți, majoritatea din categoria investitorilor străini printre care: Enel SpA, GDF Suez, Rompetrol, Colas, European Investment Bank, RBS (Royal Bank of Scotland), ING Bank, Fortis Bank, KBC Bank, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, BNP Paribas, OTP Bank, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Novartis, Roche, Abbott, General Electric, General Motors, Microsoft, Intel, Oracle, Google, AON, Amazon.com, AT&T, Nokia, Alcatel – Lucent, Telecom Italia, Thyssen Krupp, Generali, AFI Europe, Electrolux, Caterpillar, Monsanto, Deutsche Bahn, SAB Miller etc.
