Interviu cu Andreea Cionca – Anghelof, Managing Partner, CITR
CITR este cea mai puternică societate de insolvență din România, cu biroruri în București, Ilfov, Cluj-Napoca, Brașov, Oradea, Timișoara, Satu-Mare, Galați și Sibiu. Știm că dumneavoastră sunteți managing partner CITR. Cum este organizat în prezent grupul dumneavoastră?
Compania are acționariat 100% românesc și a fost înființată în 1999, însă în anul 2006 am creat brandul Casa de Insolvență Transilvania, pe care l-am simplificat ulterior, acum se numește CITR. În 2014, ne-am dezvoltat și mai mult serviciile și am creat CITR Group, sub umbrela căruia se află trei companii: CITR, CIT Restructuring – divizia care oferă servicii de restructurare în afara insolvenței și CIT Resources – companie specializată în oportunităţi de investiţii. În ceea ce privește conducerea, Andrei Cionca este președintele grupului, Vasile Godîncă – Herlea este CEO CITR și coordonează activitățile companiei alături de echipa de conducere din care face parte, Alexandru Tănase e Managing Partner si coordoneaza zona Transilvaniei, Rudolf Vizental este CEO CIT Resources, iar Anca Manițiu este CEO CIT Restructuring.
Ce rol au avut și au doamnele din echipa CITR în evoluția societății?
Echipa CITR este formată din 120 de specialiști, dintre care 57 sunt femei. Meseria de practician în insolvență este competitivă, necesită decizii rapide și stăpânire de sine. Colegele mele au toate aceste calități și chiar mai mult decât atât, contribuind zi de zi la succesul companiei. În plus, datorită unei gândiri antreprenoriale și a unei perspective 360 specifice unei femei, de cele mai multe ori reușesc să schimbe percepții, să câștige mai repede bătălia argumentelor și să fie negociatori mai buni. Însă, în cele din urmă, cred că cele mai importante calități ale colegelor mele sunt pasiunea pe care o dedică muncii lor, perseverența de a lupta și de a-și atinge obiectivele, precum și răbdarea de a învăța, de a crește organic și de a-și dezvolta abilitățile.
La finalul acestui an aniversați 10 ani de la înființare. Care au fost momentele cheie în dezvoltarea societății?
Povestea CITR a început în anul 2000, când o echipă de avocați și economiști din Transilvania au înființat un birou de insolvență, urmând ca în 2006 să creăm Casa de Insolvență Transilvania, cu planuri de extindere la nivel național. Un punct foarte important în istoria companiei este acela în care am fost aleși pentru gestionarea proiectului Tractorul Brașov, care este și astăzi cel mai de succes proiect de lichidare din România, legitimat de Comisia Europeană.
Astfel, în 2007, ne-am transformat dintr-un business local într-unul național, ne-am mutat sediul în București și am devenit lideri de piață datorită expertizei și a portofoliului nostru, poziție pe care am menținut-o până în prezent. Astăzi, CITR înseamnă peste 850 de proiecte gestionate în total, 9 filiale în toată țara – Bihor, Brașov, București, Cluj, Galați, Ilfov, Satu-Mare, Sibiu, Timiș, 120 de specialiști și 9 echipe pluridisciplinare de lucru. Avem astăzi expertiză bogată în gestiunea proiectelor de real estate, retail, construcții, agricultură, transport, industria farmaceutică, alimentară, a lemnului, a încălțămintei, producții ceramice, panificație, extracția și prelucrarea produselor petroliere, prelucrarea minereurilor neferoase etc.
În acest timp ați soluționat peste 850 de dosare de insolvență, ați realizat peste 80 de planuri de reorganizare, gestionând active de peste 650 de milioane de euro și o masă credală de peste 4 miliarde euro. Care este strategia dumneavoastră de dezvoltare, ținând cont de contextul economic și politic al României?
Experiența noastră de pe piață și specializarea continuă ne permit să identificăm tendințe și să venim în întâmpinarea acestora cu soluții personalizate pentru nevoile fiecărui client al companiei. O tendință care nu poate fi ignorată este scăderea ca număr, dar creșterea ca impact asupra economiei a acelor companii care intră în insolvență, în special în zona sud-est a României. În consecință, ne-am îndreptat atenția către diversificarea serviciilor prin care putem oferi acum consultanță integrată companiilor în dificultate din România, prin restabilirea echilibrului economic și redarea perspectivei în business.
CITR este o prezență foarte activă în cadrul INSOL Europe. Cât de importante sunt conexiunile și parteneriatele cu confrații din alte state?
Ca lideri de piață, avem o responsabilitate de a ne informa și de a împărtăși cele mai bune practici. Chiar dacă fiecare țară are specificul ei, cu indicatori și evoluții diferite, cred că putem învăța unii de la alții, putem identifica tendințe la nivel internațional și ne putem pregăti pentru diverse scenarii. Colegul nostru, Radu Lotrean, face parte din consiliul INSOL Europe, în calitate de Vicepreședinte. Din această poziție, are misiunea de a crea un program prin care să contribuie la dezvoltarea practicii insolvenței în țările din sud-estul Europei, cu focus principal în România, folosind metode și cazuri de succes realizate în țările dezvoltate ale Europei ca punct de plecare. Prin toate acțiunile noastre, îl susținem pentru realizarea acestei misiuni și îmbunătățirea practicilor din țară.
Una dintre principalele probleme în procedurile de insolvență este legată de valorificarea bunurilor scoase la vânzare, de multe ori procesul de vânzare-cumpărare fiind blocat. Ce soluții au identificat specialiștii CITR pentru deblocarea acestui proces?
De multe ori, procedurile se blochează din cauză că practicienii nu vând bunurile sechestrate penal, deși procedura de insolvență obligă lichidatorii la valorificarea bunurilor. Sechestrul e o măsură asiguratorie, adică statul se asigură că, după finalizarea procesului penal, va mai avea ce bunuri să execute din patrimoniul persoanei condamnate. Măsura are deci ca scop indisponibilizarea bunurilor, în vederea confiscării sau a recuperării unei sume de bani.
Astfel, lichidatorilor le e teamă de o eventuală acuzație asupra săvârșirii infracțiunii de sustragere de sub sechestru, iar potențialii cumpărători nu riscă să achiziționeze un activ de la o falită, radiată după vânzare, ca mai apoi statul să-i ia bunul. Noua lege a insolvenței reglementează oarecum problema, prin art.91, bunurile se vând libere de orice sarcini, cu excepţia măsurilor asigurătorii dispuse în vedere confiscării. Cu alte cuvinte, sechestrele dispuse în vederea recuperării unei creanţe sunt radiate de drept la momentul transferului dreptului de proprietate.
În opinia noastră, soluţia apare ca fiind firească, având în vedere că exercitarea acţiunii civile în procesul penal nu poate să aibă ca finalitate decât o eventuală hotărâre prin care să se statueze că falita datorează o creanţă chirografară. Iar dacă legea insolvenţei obligă toţi creditorii la înscrierea la masa credală, recuperarea creanțelor trebuie să se facă tot colectiv şi concursual în cadrul procedurii.
Recent, Comisia Europeană a propus un proiect de directivă privind insolvenţa, oferind companiilor flexibilitate în operaţiunile de restructurare şi posibilitatea ştergerii datoriilor într-un termen de trei ani. Cum comentați?
Prin această măsură, Comisia Europeană își continuă proiectul de susținere a antreprenorilor de bună credință, care, dintr-o cauză sau alta, au „experimentat” un eșec în activitatea profesională. Credem că e important de subliniat că ștergerea datoriilor nu e nicidecum vreun bonus, o iertare. E necesar să fie privită mai degrabă ca recompensă, condiționată de un comportament exemplar în următorii trei ani în business. Restructurarea de succes nu aduce beneficii doar pentru individ, sau doar pentru companie, ci pentru întregul mediu de afaceri. Iar câștigul nu vine doar pe filieră economică, ci și la nivelul experiențelor acumulte în urma restructurării, o resursă valoroasă, cu potențial de capitalizare ulterior.
Din acest motiv, dar și pentru că mediul de business românesc are nevoie ca de aer de încurajare a unui nou început, CITR e promotorul acestei percepții în mediul de business românesc. Noi credem în mod autentic în a doua șansă în business, dovadă stând zecile de companii sănătoase pe care le-am redact circuitului economic autohton de-a lungul activității noastre.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a plasat România pe primul loc în ceea ce privește gradul de dezvoltare al profesiei de practician în insolvență în rândul țărilor evaluate, devansând, astfel, țări precum Polonia, Ungaria, Croația, Rusia, Lituania, Estonia, Letonia, Slovacia, Slovenia etc. Ce semnifică această poziție pentru CITR?
Economia României se diferențiază încă de celelalte economii prin faptul că e mai puțin matură. Adică, mai vulnerabilă la fluctuațiile pieței. Din acest motiv, volumul insolvențelor a fost mult mai mare, ceea ce a generat o implicare mai responsabilă a practicienilor, dar și o provocare a lor pentru diminuarea daunelor rezultate prin efectul de domino. Dacă în alte țări, insolvența înseamnă, de cele mai multe ori, doar faliment și „igienizare” a pieței, în România, CITR a dezvoltat cu success un produs nou, prin dezvoltarea soluțiilor personalizate de reorganizare a business-urilor în dificultate. Pornind de la Flanco, în 2009, pe care am reușit să îl restructurăm în doar șase luni, iar, împreună cu managementul de acolo, să repunem compania pe profit operațional după 21 de luni de pierderi, CITR e specialist în reorganizări, aplicând soluții de restructurare pentru aproape jumătate din proiectele din portofoliu.
Astfel, poziționarea pe primul loc a României în topul construit de BERD vine și ca o recunoaștere a succesului dezvoltării acestui produs, dar și ca o imensă obligație pentru liderul pieței de profil, de a menține standardele profesiei, de a inova continuu și de a împărtăși mereu din expertiza acumulată.
